Acordarea granturilor de un miliard de euro pentru IMM-uri – Partea a III-a Investiții

Citește aici introducerea în program și partea I despre microgranturi.

Citește aici partea a II-a despre granturile pentru capital de lucru.

Te anunț de pe acum că este un articol lung, plin de liste numerotate, care se citește cu pixul în mână cel puțin o dată pe zi, până la publicarea ghidului solicitantului, așa că îmi cer scuze de pe acum, mi-a fost milă să condensez informația și să te privez de detalii esențiale.

Care sunt investițiile eligibile?

Se admit investiții în domeniul curent de activitate sau într-un domeniu diferit, necesare pentru:

  • extinderea capacităților de producție existente, precum și pentru extinderea capacităților de prestări servicii;
  • realizarea de unități noi ale capacității de producție existente, precum și pentru realizarea unor unități noi de prestare servicii;
  • reabilitarea/modernizarea unităților de producție existente, precum și pentru reabilitarea/modernizarea unor unități noi de prestare servicii.

Valoarea granturilor pentru investiții și cofinanțare

Granturile se acordă pe proiect și beneficiar și au o valoare cuprinsă între 50.000 € și 200.000 €, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse.

Sumele de mai sus nu includ cofinanțarea proprie, stabilită în procent de minimum 15% din valoarea grantului din regiunile mai puțin dezvoltate și 30% din regiunea București – Ilfov.

Deja la această secțiune de proiecte nu mai avem limitări de cifră de afaceri, ca la cele două anterioare, adică ți se dau bani atâția câți poți să duci.

Cui se acordă granturile pentru investiții?

Cum spuneam, domeniile de activitate sunt mai extinse față de programele anterioare, dar studiază cu atenție Anexa 3 (hai că exagerez cu insistența, nu-i așa?) și vezi ce CAEN-uri secundare și autorizate ai!

Legiuitorul include urmatoarele domenii:

  1. industria alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;
  2. industria auto și servicii specifice auto, inclusiv servicii de reparații și spălătorii auto și altele asemenea;
  3. energie și echipamente/tehnologii/utilaje pentru eficiență energetică;
  4. construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții;
  5. servicii de transport, inclusiv servicii de transport internațional;
  6. servicii de îngrijire și întreținere corporală;
  7. servicii de reparații și întreținere;
  8. turism, pensiuni turistice, hoteluri, restaurante și servicii de agrement, inclusiv infrastructura specifică de agrement;
  9. confecții metalice/lemn/mobilier;
  10. confecții textile/pielărie;
  11. industria farmaceutică și echipamente medicale, inclusiv depozite medicale pentru intervenții în situații de urgență;
  12. industrii creative, inclusiv din domeniul culturii și serviciilor creative;
  13. servicii de educație: creșe și grădinițe, școli;
  14. servicii de sănătate: cabinete medicale, echipamente medicale, dispozitive medicale și altele asemenea;
  15. comerț.

Condiții cumulative de acordare:

a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea depunerii cererii de finanțare;

b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din exercițiile financiare din ultimii 2 ani înainte de depunerea cererii de finanțare;

c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;

d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de afaceri anexă la cererea de finanțare în primii 2 ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate, respectiv anul al treilea;

e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în procent de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, iar pentru regiunea București-Ilfov, de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare;

f) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutor de stat.

Care sunt criteriile de selecție?

a) criterii de evaluare a rentabilității proiectelor de investiții, denumit în continuare RIR; (criteriile și punctajul se regăsesc în Anexa 4 la OUG 130/2020); 

b) criterii privind cofinanțarea proiectelor de investiții;

c) raportul între profitul operațional și grantul solicitat;

d) apartenența domeniului de activitate – cod CAEN – la soldul balanței comerciale. Vor fi sprijinite prioritar domeniile de activitate în care în anul 2019 importurile au fost mai mari decât exporturile și au avut o contribuție la soldul negativ al balanței comerciale.

Selecția proiectelor spre aprobare se face în ordinea descrescătoare a punctajului și în limita bugetului aprobat.

Departajarea proiectelor se face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.

Categorii de cheltuieli eligibile pentru investiții:

a) cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente, inclusiv IT&C, tehnologii software, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordarea la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;

b) cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;

c) cheltuieli cu achiziția de echipamente, inclusiv echipamente IT&C, tehnologii software, tehnologii, utilaje, instalații, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente, precum și active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității.

Suplimentar, pentru domeniul serviciilor de transport sunt prevăzute cheltuieli eligibile în plus față de acestea, dar le regăsești în textul ordonanței. 

Categorii de activități NEfinanțabile:

  1. servicii de consultanță, studii și alte activități asimilate;
  2. investiții pentru sedii de birouri;
  3. cheltuielile generate după punerea în funcțiune a investiției (salarii, materii prime, materiale consumabile, reparații și mentenanță).

Mult și greu a fost, pe principiul ca lucrurile nu sunt simple, ca să nu ne plictisim. Știu, și eu și tu am avut așteptări mari de la această ordonanță, de aceea suntem dezamăgiți, pentru că puterea stă în detalii. Nu mă refer aici la guvernanți, ci la puterea și dârzenia ta de a aplica și implementa aceste finanțări, oricât de dificil ar părea. 

Să îți fie bine!

Foto credit: Oku

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Un salariu minim, doua salarii minime, trei salarii minime

Ma uit cum de o luna de zile guvernantii nostri se joaca „ala bala portocala” cu salariul minim pe economie, invocand justificari care mai de care mai pline de imaginatie, dar ascunzand motivele reale din spatele acestei masuri: visteria goala si apropierea campaniei electorale.

Salariul minim pe economie este mereu un subiect sensibil, deoarece afecteaza o mare masa de oameni si imparte lumea in doua: saracia si nevoile angajatului pe de o parte si patronul interesat de profit, pe de alta parte. Doar ca momentul dezbinarii este prost ales, pentru ca suntem in plina criza a fortei de munca si una din masurile alese de manageri pentru a creste retentia si a-si pastra angajatii, este tocmai cresterea salariilor, insa bazata pe competente si productivitate.

Joaca lor continua, cu „de ce un singur minim si nu 3”, adica un prin minim-minim de 2.080 lei, apoi al doilea minim de 2.350 lei pentru cei cu vechime peste 15 ani si cel de-al treilea minim de 2.350 lei pentru cei cu diploma de studii superioare. Mintile lor luminate s-au gandit ca ne plictisim si ca oricum bate la usa campania electorala, asa ca nu ne ramane decat sa aplaudam si sa ne conformam, ca oricum nu avem incotro.

Numai ca aceste salarii nu pot fi crescute din pix si fara o baza reala a productivitatii si profitabilitatii. Guvernul poate sa faca ce vrea cu salariile de la stat si sa le creasca dupa orice criterii isi doresc ei, insa in mediul privat salariile nu se cresc dupa ureche.

Salariul minim de 2.080 lei majorat de la 1 decembrie 2018

Iata ca intru si eu in joc si intreb de una singura „de ce 1 decembrie si nu 1 ianuarie”, pentru ca asta este cea mai obsesiva intrebare careia nu i-am gasit raspuns. Salariul minim se majoreaza de obicei la 1 ianuarie si uneori la 1 iulie, insa de data aceasta avem un nou termen scos din meandrele bataii de joc generale, fata de mediul de afaceri din Romania.

Efecte:

  • Nerespectarea costurilor planificate pe luna decembrie pentru contracte negociate cu mult inainte de luarea acestei masuri
  • Neincadrarea in bugetul lunii decembrie pentru bugetele stabilite din anul precedent
  • Lipsa de timp fizic (decembrie dispune de 15 zile lucratoare, inclusiv in cazul institutiilor publice, de pe 3 decembrie pana pe 21 decembrie) in cea mai aglomerata luna a anului pentru multe zone de business.
  • Majorarea salariilor si nerespectarea grilei interne fara evaluare si negociere.

Consecinte:

  • Inchiderea lunii decembrie cu pierderi neplanificate
  • Posibila pierdere a creditarii si neindeplinirea indicatorilor financiari prognozati
  • Salarii inegale si frustrare in randul angajatilor
  • Scaderea productivitatii si randamentului economic
  • Concedieri si desfiintarea de posturi

Masuri si solutii:

  • Anularea investitiilor
  • Prudenta la inchiderea exrcitiului financiar
  • Constituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli neplanificate
  • Externalizarea serviciilor pentru posturile desfiintate
  • Reducerea bonusurilor si primelor de sarbatori

Salariul minim de 2.350 lei diferentiat in functie de vechime (de la 15 ani)

Discutiile despre vechime pot imbraca forme ample, iar guvernul nu a pregatit raspunsuri pentru ele. Putem discuta despre vechime in munca, fara sa tinem cont de vechimea pe un post, ceea ce nu este o garantie a calitatii muncii prestate sau a cunostintelor acumulate. De asemenea, vechimea pe un post anume, nu garanteaza productivitatea muncii pe acel post, deoarece aceasta nu presupune si adaptabilitatea la cerintele tehnologice actuale. Iar cel mai important argument neluat in calcul de catre guvernanti, este demonstrarea si dovedirea vechimii. Le reamintesc pe aceasta cale ca s-au eliminat cartile de munca din 2011, locul lor fiind luat de adeverinte, care pot fi cu usurinta pierdute sau falsificate.

Efectele:

  • Incertitudinea dovedirii vechimii reale in munca in unele cazuri
  • Discriminarea vadita a doi salariati cu performante diferite
  • Incurajarea lipsei de competente profesionale
  • Miscari de personal in perioada crizei de forta de munca
  • Ingreunarea angajarii celor mai in varsta

Consecinte:

  • Birocratizarea excesiva intr-o perioada foarte scurta de timp
  • Aglomerarea caselor de pensii pentru eliberarea adeverintelor de vechime
  • Costuri suplimentare pentru companii si angajati in vederea confirmarii vechimii in munca
  • Aparitia de falsuri in acte
  • Incurajarea incompetentei si confundarea vechimii cu performantele
  • Miscari de personal in perioada crizei de forta de munca
  • Concedierea salariatilor cu vechime

Masuri si solutii:

  • Angajarea si calificarea la locul de munca a persoanelor fara vechime
  • Prudenta in verificarea si certificarea documentelor
  • Implementarea culturilor de integrare organizationala si de mentoring
  • Management bazat pe performante profesionale

Salariul minim de 2.350 lei diferentiat in functie de studii

Salariul minim diferentiat in functie de studii, mi se pare cea mai negandita masura pe care ar putea-o lua guvernul, mai ales cand vorbim despre analfabetismul functional, despre invatamantul invechit si despre armate de absolventi someri. Mai mult, fabricile de diplome vor inflori si mai mult si abia ce se pusese batista pe tambalul doctoratelor „copy-paste”.

Care ar fi sensul acestei masuri ca parghie economica in mediul privat, nu stiu sa raspund la intrebarea aceasta si nici guvernul nu stie. Ea are „sens” doar in zona publica, ca o masura populista si de recompensat salariatii-votanti, care acum simt cum ii afecteaza cursul valutar, cresterea dobanzii, cresterea inflatiei si facturile iernii care bate la usa.

Efecte:

  • Scaderea calitatii muncii
  • Scaderea personalului calificat si a meseriilor cautate
  • Scaderea interesului pentru scolile profesionale
  • Incurajarea discriminarilor salariale
  • Ingradirea dovedirii competentei profesionale

Consecinte:

  • Aparitia fabricilor de diplome
  • Cresterea costurilor de calificare si training
  • Defavorizarea competentei

Masuri si solutii:

  • Adaptarea organigramelor
  • Modificarea grilelor de salarizare
  • Recalibrarea posturilor si a fiselor de post
  • Implementarea culturilor de integrare organizationala si de mentoring

Toti, atat angajatii cat si angajatorii, ne dorim o tara cu salarii „ca afara”, insa guvernul uita ca aceste masuri nu se pot lua fara studii de impact, fara calcule pe hartie si fara a tine cont de productivitate, performanta, competenta.

Aceste masuri vor descuraja din nou investitiile, predictibilitatea si multe companii vor pune lacatul pe usa, pentru ca o crestere salariala de aproximativ 24%, nu poate fi facuta de pe o zi pe alta, in mod special in zone in care marja de profit este sensibila, iar preturile si tarifele nu se pot ajusta peste noapte.

Si atunci, cine ia in calcul efectele de bumerang ale acestor decizii luate pe genunchi si cine va avea de suferit? Indirect, tot salariatii, care vor fi discriminati de cele 3 salarii minime pe economie.

Foto credit: Valentina Saygo

Distribuie Aceasta Postare