UPDATE. Ultimele modificări fiscale pentru anul 2024

Act normativ OUG 115/15 dec 2023

Actul normativ este împărțit în două – prima parte în care „se dă” și… a doua parte în care „se ia”. Și se dă mult, dar nu acesta este scopul discuției noastre.

Modificările sunt diverse, esențiale și care afectează mai toate capitolele din Codul Fiscal. Care ar fi logica lor și de ce nu au fost incluse în Legea 296/2023, lege asumată cu circ în Parlament, doar premierul Ciolacu poate să răspundă la aceasta întrebare.

A. Modificări pentru impozitul pe venit

Mici clarificări tehnice pentru salariații IT pe fracțiune de salariu.

Venitul din activități independente

• Se introduce cheltuiala cu deductibilitate limitată – cheltuieli privind acordarea de burse private in limita unei cote de 5% din baza de calcul
• Se modifică plafonul pentru acordarea abonamentelor sportive de la 400 euro/an la 100 euro/an
• Se definește baza de calcul pentru impunere, respectiv: diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile pentru acordarea de burse private și cheltuielile de protocol
• Se elimină sponsorizarea de 3,5% din impozitul pe venit
• Se consideră cheltuieli nedeductibile acele cheltuieli înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție.

(Nu îmi dau seama ce a avut poetul in cap, dar posibil să știe el mai bine ce se întâmplă în zona asta fierbinte a corupției)

Venitul din drepturi de proprietate intelectuală

• Se elimină sponsorizarea de 3,5% din impozitul pe venit

Venitul din salarii și asimilate salariilor

• Indemnizația de delegare, detașare și orice sume de aceeași natură, se dublu-plafonează în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat, pe lângă limitarea de 2,5 ori față de nivelul legal stabilit pentru instituțiile de stat.
• Se modifică plafonul pentru acordarea abonamentelor sportive de la 400 euro/an la 100 euro/an.
• Sunt deductibile sumele pentru educația timpurie a copiilor angajaților, în limita a 1.500 lei/lunar pentru fiecare copil, dar în limita de beneficii salariale de 33% din salariul de bază.
• Se abrogă suma plafonată de 400 lei pentru activități de telemuncă.

(Modificări subtile la beneficiile salariale – cel mai bine este să le luați pe rând la studiat!)

Venituri din cedarea folosinței bunurilor (arendă, chirie)

Se introduce cota forfetară de 20% asupra venitului brut, pentru veniturile din chirie, arendă

Se elimină art. 83 alin (2) respectiv calificarea veniturilor din chirii pentru mai mult de 5 contracte în venituri din activități independente. Sunt tentată să coroborez cu definiția activității ilicite din Legea 296/2023, de unde aș putea trage concluzia că persoanele fizice care au mai mult de 5 contracte de închiriere, ar trebui să se înregistreze fiscal și să țină evidența în sistem real. Mă mai gândesc la sensul abrogării acestui articol și care anume este intenția legiuitorului.

Stoparea la sursă a impozitului pe venitul din închiriere

Se aplică pentru persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, altele decât arenda sau închiriere în scop turistic, care închiriază către persoane juridice care au obligația de a conduce evidența contabilă.

În traducere liberă, proprietarii de imobile care le închiriază către persoane juridice nu vor mai plăti impozitul din chirie anual, ci acesta va fi calculat și plătit lunar de către chiriaș.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad în sarcina proprietarului, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Dacă chiria este stabilită în valută, venitul brut se determină la cursul BNR din ziua precedentă celei în care se efectuează plata.

Venitul net din închiriere se stabilește la fiecare plată de către plătitorii de venit, persoane juridice, prin deducerea din venitul brut a cotei de 20%.

Plătitorii veniturilor, persoane juridice, au obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul corespunzător sumelor plătite. Cota de impunere este de 10% asupra venitului net și se reține la sursă la momentul plății veniturilor. Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până pe 25 a lunii următoare pentru care se face plata.

Contribuabilii nu au obligația completării Registrului de Evidență Fiscală și de conducere a evidenței contabile.

Proprietarii imobilelor închiriate au obligația de a depune declarația unică în 30 zile de la încheierea (semnarea, nu încetarea) contractului de închiriere și până la 25 mai a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au contracte din anii anteriori.

Dacă traducem din română în română, înțelegem că statul pune chiriașii persoane juridice să rețină, calculeze și să plătească impozitul pe chirie în locul proprietarului, pentru că el nu mai are răbdare să primească impozitul anual, ci îl vrea lunar. Tot aici, vă reamintesc de obligația de înregistrare la ANAF a contractului de închiriere. Din păcate, tot mai multe obligații sunt puse în cârca mediului de afaceri, iar acest lucru nu dovedește altceva decât neputința Fiscului de a-și face treaba!

Venituri din transferul proprietăților imobiliare

Notarii publici au obligația depunerii lunare (anterior obligația era semestrială) a unei declarații informative privind transferurile de proprietăți imobiliare.

Venitul net anual impozabil

Pierderea fiscală anuală se reportează și se compensează în limita a 70% din veniturile anuale nete, obținute din aceeași sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

Regulile de reportare sunt următoarele:

• Reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii
• Dreptul la report este personal și netransmisibil
• Pierderea reportată, necompensată după cei 5 ani, reprezintă pierderea definitivă a contribuabilului

Aceleași reguli și pentru pierderile provenite din străinătate.

Evident, înseamnă că profitul îl împărțim cu statul, dar pierderea este a noastră, a contribuabilului. Păi să ne fie rușine că am ieșit pe pierdere!

Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinației unei sume din impozit (art. 123)

Sunt destule modificări la acest articol, promit că revin cu un articol detaliat pentru sponsorizări, deoarece a suferit modificări semnificative pe ici pe colo, prin punctele esențiale.

B. Modificări pentru impozitul pe profit

În cadrul cheltuielilor cu deductibilitate limitată, se introduc următoarele:

• Cheltuielile pentru funcționarea creșelor și grădinițelor, pe lângă cele pentru școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști etc.
• Sumele pentru educația timpurie a copiilor angajaților, în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
• Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu, deductibile în limita suprafețelor corespunzătoare, potivit Legii Locuinței nr. 144/1996 anexa 1
• Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea unui sediu aflat în proprietatea persoanei fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita suprafețelor puse la dispoziția societății, se deduc în limita a 50% din valoarea acestora.
• Cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea unui sediu social achiziționat pe persoană juridică, care NU este utilizat exclusiv în scopul activității economice, se deduc în limita a 50% din valoarea acestora.
• Se elimină „cheltuielile privind bursele private” din categoria cheltuielilor de sponsorizare, conform legii. În fapt, acestea au fost considerate drept cheltuieli sociale și limitate la 1.500 lei/lunar.
• Se abroga paragrafele privind educația timpurie
• Posibilitatea de redirecționare a sponsorizărilor nefolosite (prin declarația 177) își modifică termenul de depunere, respectiv termenul de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit (probabil 25 iunie 2024 și nu 60 zile de la depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit.
• Ajustările/provizioanele pentru deprecierea creanțelor sunt deductibilie în limita a 30% (modificat de la 50%), cu îndeplinirea condițiilor aferente (scadența depășită de peste 270 zile, negarantate de altă persoană, creditorul este neafiliat contribuabilului). Prevederea se aplică pentru creanțele inregistrate începând cu 1 ianuarie 2024
• Pentru sediul social neutilizat exclusiv activității economice, în proprietatea contribuabilului, amortizarea este deductibilă 50%. Pentru sediul social aflat în patrimoniul contribuabilului și utilizat în scop personal, amortizarea este NEDEDUCTIBILĂ!

Pierderile fiscale – se modifică întregul art. 31: pierderile fiscale anuale, începând cu anul 2024, se recuperează din profiturile ulterioare în limita a 70%, în următorii 5 ani consecutivi. Este una din cele mai urâte măsuri din actul normativ, care va descuraja investițiile și recuperarea acestora, în goana nebună de a scoate bani din piatră seacă pentru un an electoral și de perturbare a mediului de afaceri.

C. Regimul microîntreprinderilor din 2024

Nici nu s-a uscat cerneala pe ultimele modificări fiscale, nici nu le-am explicat suficient, nici nu s-au publicat norme (și nici nu mai cred că se publică), ca acum să o luăm de la capăt în materie de studiat Codul Fiscal, pe ultima sută de metri din an.

Am scris aici (Microîntreprinderile și regimul fiscal, de anul viitor – Valentina Saygo) despre microîntreprinderi, doar că s-a schimbat schimbarea. Așa că reconfigurăm traseul.

Definiția microintreprinderii este următoarea:

O microîntreprindere este persoana juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

1. A realizat venituri sub 500.000 € pe anul precedent. Limita veniturilor realizate se verifica cumulat cu veniturile intreprinderilor legate, definite conform Legii 346/2004. (Nu este clar ce a vrut să spună legiuitorul, așteptăm clarificări în 60 zile de la publicare.).
2. A realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management în proporție de peste 80% din veniturile totale, adică din consultanță și management maxim 20% (excepție consultanța fiscală cu CAEN 6920).
3. Are cel puțin un salariat.
4. Are asociați care dețin, in mod direct sau indirect (nici aici nu este limpede, așteptăm clarificări), peste 25% din valoarea titlurilor și este singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari să aplice prevederile prezentului titlu.
5. Capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ teritoriale.
6. Nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată la Registrul Comerțului sau instanțele judecătorești (atenție când se deschide procedura de dizolvare, să schimbați vectorul fiscal).
7. Are situațiile financiare depuse până la 31 martie 2024, chiar dacă termenul oficial este 30 mai. Condiție tranzitorie, valabilă doar în 2024 (art. 54ˆ1 din Codul Fiscal).

Se elimină excepția anterioară pentru firmele din HoReCa, care puteau rămâne micro, indiferent de plafon sau alte condiții cumulative.

Atenție! Condițiile de mai sus se verifică dacă sunt îndeplinite la data de 31.12.2023!!!

Întreprinderi legate, definite conform Legii 346/2004 art. 4ˆ4

Hai să luăm textul legii, să vedem dacă ne lămurim. Nu, nu ne lămurim, vă zic de la început!

„(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

1. a)o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;
2. b)o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administratie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;
3. c)o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;
4. d)o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.

(2) Se prezumă că nu există o influenţă dominantă dacă investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 4² nu sunt implicaţi direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le deţin în calitatea lor de acţionar sau asociat să fie prejudiciate.

(3) Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 4².

(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.”

Cum spuneam mai sus, încă nu avem clarificări legate de această prevedere și care sunt corelațiile care trebuie urmărite și verificate. Știm că legiuitorul s-a bâlbâit la această condiționare și a oscilat între intreprinderi legate sau afiliate, fără a explica incidența, introducând și noțiunea de „deținere directă sau indirectă”, fără a o defini. Între timp, a renunțat la ideea de afiliere, de unde și ideea de divorțuri (glume de sezon printre contabili) și cumularea plafonului cu frații sau surorile. Pe surse, în schimb, se discută că vor scoate această condiție incertă, deoarece va fi greu de verificat sau de implementat. Așteptăm ordinul ANAF care va fi emis în 60 zile de la publicarea acestui act normativ, adică la anu’.

Decizia asociaților, de a rămâne cu o singură firmă la regimul micro, se stabilește până la 31 martie anul următor.

În traducere liberă, condiționările nou introduse ar suna cam așa:

• Se admite o singură microîntreprindere pentru fiecare asociat, iar opțiunea se expriă până la 31 martie 2024
• Plafonul de 500.000 euro se aplică la toate întreprinderile legate, cu deținere directă sau indirectă, fîră a explica aceste noțiuni – condiție eliminatorie
• Va fi iar înghesuială la Registrul Comerțului pe final de an, dar nici măcar nu știm ce avem de schimbat în actele constitutive
• Microîntreprinderile sunt pe cale de dispariție și nu sunt recomandate pentru toată lumea, asta este cert

Activități excluse de la regimul micro

1. Fondurile de garantare
2. Domeniul bancar
3. Asigurări, reasigurări, piețe de capital și intermediari ai acestor domenii – aici avem o modificare: „cu excepția intermediarilor secundari de asigurări, care au realizat venituri din activitatea de distribuție asigurări în proporție de până la 15% din veniturile totale” – excepție dedicată agențiilor de turism!
4. Domeniul jocurilor de noroc
5. Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale

Impozitul micro în HoReCa

Firmele din HoReCa pot aplica regimul micro. Legiuitorul se referă la următoarele coduri CAEN: 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630. În realitate, aceste firme NU mai sunt exceptate de la plafonul de 500.000 euro.

Tot pentru activitățile HoReCa, în cazul în care aceste firme obțin venituri din alte activități, vor aplica impozitul pe profit pentru aceste activități (adică regim mixt de impunere), dacă îndeplinesc următoarele condiții:

• Realizează venituri din consultanță și/sau management peste 20%
• Realizează venituri din activitățile excluse
• Veniturile din alte activități au depășit plafonul de 500.000 €

Dacă aceste firme realizează venituri din activitățile exceptate, vor trece la impozit pe profit.

Limitele fiscale pentru HoReCa se verifică pe baza veniturilor cumulate de la începutul anului fiscal, iar calculul impozitului pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții.

Cotele de impozitare 1% și 3% pe venitul microîntreprinderilor

1. Cota de 1% pentru micro care realizează venituri sub 60.000 € și care nu desfășoară activități de IT, HoReCa, activități juridice, medicale și sănătate.
2. Cota de 3% pentru micro care:
   • Realizează venituri peste 60.000 €
   • Desfășoară activități principale sau secundare corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind 7 tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

Pentru cota de 1%, dacă în cursul anului se depășește plafonul de 60.000 € sau desfășoară activitățile de mai sus, se trece la cota de 3% începând cu trimestrul în care se înregistrează situația.

Pentru cota de 3%, dacă nu mai desfășoară activitățile de mai sus și veniturile NU depășesc 60.000 €, se trece la cota de 1% începând cu trimestrul în care se înregistrează situația.

Dacă firma desfășoară activitățile de mai sus, dar și alte activități, cota este 3% și pentru veniturile din alte activități.

Ce vreau să spun, microîntreprinderile NU mai sunt pentru toată lumea, mai ales în cazul firmelor care au marjă de profit mică. De exemplu, pentru cota de 3%, marja de profit minimă este de 18,75% ca acest impozit să fie avantajos. Dacă ai o marjă de profit mai mică, rămâi sau treci la impozit pe profit. De asemenea, ia în calcul ca regimul micro va dispărea în viitorul apropiat, pentru că vedem care este tendința legislativă a guvernului, ca lucrurile să fie din ce în ce mai complicate.

Reguli de aplicare a regimului micro

1. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor este opțional (și trebuie dovedită îndeplinirea condițiilor).
2. Firmele pot opta pentru regimul micro, dacă îndeplinesc condițiile, doar de la începutul anului fiscal și NU în cursul lui și dacă NU au mai fost micro ulterior datei de 1 ianuarie 2023 (anul 2023 a devenit un fel de an zero pentru impozitul micro).
3. Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal ulterior. Aici legiuitorul se referă la acele firme care îndeplinesc condițiile, dar nu vor să mai aplice regimul micro, pentru că nu le avantajează. Excepția nouă pentru firmele micro din HoReCa se aplică începând cu anul fiscal 2024. Și încă o excepție pentru firmele suspendate temporar la Recom, rămân micro pe perioada inactivității, dar nu mai mult de 30 zile de la expirarea suspendării.
4. Firmele nou înființate pot opta pentru regimul micro dacă îndeplinesc condițiile de la înființare și dacă angajează o persoană în primele 30 zile. Mare atenție cu acest termen, că se depășește ușor.
5. Dacă se suspendă contractul de muncă al angajatului în cauză, condiția pentru micro se consideră îndeplinită numai dacă suspendarea nu este mai mare de 30 zile și se suspendă o singură dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar, se trece la impozit pe profit. Așa că, mare atenție la cazurile de suspendare a contractelor de muncă, iar aici mă refer la suspendările raportate în Revisal (ca exemplu concediul de îngrijire copil, concediu de studii, concediu fără salariu etc.).

Reguli de ieșire din sistem în timpul anului

1. Dacă firma depășește plafonul de 500.000 € sau ponderea veniturilor din consultanță 20%/80% în timpul anului, trece la impozit pe profit în trimestrul în care s-a depășit oricare din condiții, fără să mai poată opta vreodată pentru impozitul micro.
2. Începând cu 2024, plafonul de 500.000 euro se aplică luând în calcul veniturile cumulate ale întreprinderilor legate (după cum am precizat, așteptăm clarificări).
3. Firmele care nu au depuse situațiile financiare pe anul precedent, pierd calitatea de micro. Atenție, pentru situațiile financiare ale anului 2023, termenul este de 31.03.2024!
4. La fel și în cazul în care încetează CIM-ul salariatului. Dacă încheie un alt CIM în termen de 30 zile de la încetarea raportului de muncă, cu condiția să fie încheiat pe durată nedeterminată sau determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.
5. Firmele care încep să desfășoare activitățile exceptate de la regimul micro, trec la impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.
6. Intrarea sau ieșirea din sistem se comunică până la 31 martie a anului următor.
7. Limitele fiscale se calculează pe baza veniturilor cumulate de la începutul anului, la cursul de schimb de la sfârșitul anului precedent.

Achiziția caselor de marcat de către micro nu mai este deductibilă fiscal din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, începând cu ianuarie 2024.

Ultima modificare, și poate cea mai dezămăgitoare, este cea referitoare la interzicerea microîntreprinderilor de a mai efectua sponsorizări deductibile din impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Ultima sponsorizare pe care o pot face acestea este până la data de 31.12.2023.  

Știu că te-am băgat în ceață, e greu, e complicat și sunt din ce în ce mai multe condiții, unele dintre ele nu pot fi verificate sau îndeplinite, sunt multe plafoane, sunt multe procente, sunt excepții, sunt excepții la excepții, încât și mie mi s-a făcut ceață în creier și clar nu voi mai putea ține minte toate aceste detalii… Poate doar cu „biblia” în față. Impozitul micro nu mai este de mult timp simplu, din contra, vedem cum legislația face ca lucrurile să fie imposibil de aplicat, așa că vin la tine cu rugămintea, dacă ai o afacere complicată, să iei în calcul dispariția regimului micro. Același lucru voi face și eu. Din păcate!

D. Diverse

Persoanele fizice care au realizat venituri în anul 2023 și au obligația depunerii declarației unice, utilizează nivelul salariului minim brut de 3.000 lei. Persoanele fizice care au utilizat un alt nivel al salariului minim, au obligația depunerii declarației unice.

De asemenea, persoanele fizice care au realizat venituri cu stopare la sursă au obligația depunerii declarației unice, pentru verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale. Contribuția reținută la sursă de către plătitorul de venit reprezintă plata anticipată în contul contribuției anuale.

În situația în care contribuția anuală de asigurări sociale este mai mică decât cea reținută la sursă, diferența NU se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei. (Firicel de catifea, ce se dă nu se mai ia).

Plătitorii de venituri cu reținere la sursă au obligația de a elibera persoanelor fizice beneficiare de venituri, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2024, pentru anul 2023, un document cu privire la nivelul contribuției de CAS și/sau CASS reținute la sursă, precum și nivelul salariului minim brut utilizat la calculul acestora.

Modificări la Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar  

Se introduce prevederea expresă ca beneficiarii de salarii pensii, indemnizații, alocații de asistență socială, au dreptul să primească sumele cuvenite în numerar sau prin mijloace de plată fără numerar.

Se definesc următorii termeni:

1. a)încasare fragmentată – fracţionarea sumei de încasat în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege;
2. b)plată fragmentată – fracţionarea sumei de plată în mai multe tranşe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege;
3. c)magazin de tipul cash and carry – magazin care realizează comerţ de tipul cash and carry, astfel cum este definit la art. 4  e)din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;
4. d)supermagazin – structură de vânzare, astfel cum este definit la art. 4 lit. r) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă;
5. e)hipermagazin – structură de vânzare, astfel cum este definit la art. 4 lit. s) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Clarificări:

• Limita plăților din avansuri spre decontare crește la 5.000 lei și nu 1.000 lei cum este în prezent. Sintagma „plăți DIN avansuri” se referă la plățile pe care le poate face angajatul zilnic din avansul primit și nu se referă la suma pe care societatea o poate acorda zilnic ca avans!
• Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între PJ și PF reprezentând achiziții de bunuri, prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
• Operațiunile de încasări și plăți efectuate între PJ și PF reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.
• Plafonul de casa în cazul magazinelor cash & carry, supermagazinelor și hipermagazinelor este de 500.000 lei.
• Se abrogă art. 7 care a creat multe confuzii, dar se introduce art. 8 „Sucursalele și alte sedii secundare ale PJ care au casierie proprie și/sau cont bancar, aplică în mod corespunzător prevederile pe fiecare casierie în parte”.
• Se introduce o nouă amendă pentru articolele clarificate la avansuri și imprumuturi, de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!