Analiza întreprinderilor legate

Reglementările privind deținerile întreprinderilor legate au modificat dramatic condițiile pentru microîntreprinderi, din următoarele două considerente:

• Un asociat cu participație de peste 25%, poate deține o singură microîntreprindere.
• Un asociat cu participație de peste 25% în mai multe afaceri, aceste întreprinderi se numesc „legate”.

Pentru analiză se cumulează toate veniturile acestor afaceri, pentru a verifica plafonul de 500.000 euro. Dacă plafonul este depășit, niciuna dintre firme nu mai poate fi microîntreprindere.

Analiza plafonului de 500.000 euro se face:

• Atât la 31 decembrie 2023 – pentru exprimarea opțiunii
• Lunar, începând cu 1 ianuarie 2024

Dar hai să vedem încă o dată care sunt explicațiile privind întreprinderile legate din OUG 31/2024, respectiv cele 4 cazuri care au fost introduse în codul fiscal.

Textul legii:

1. a) persoana juridică română care verifică condiția deține la o altă persoană juridică română, direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau aceasta are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere al acelei alte persoane juridice române;

În traducere liberă: P.J. analizată deține peste 25% dintr-o altă P.J. – este considerată întreprindere legată cu prima; deținerea este de sus în jos, de la deținător, la deținut.

1. b) persoana juridică română care verifică condiția este deținută de o altă persoană juridică română, direct și/sau indirect, cu peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau, la persoana juridică română care verifică condiția, această altă persoană juridică română are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere;

În traducere liberă: P.J. analizată este deținută de o altă P.J. cu peste 25% – este considerată întreprindere legată cu cea care o deține; deținerea este de jos în sus, de la deținut la deținător. Ambele aceste cazuri sunt legate „în serie”, ca la circuitele electrice.

Acum urmează „legatele în paralel” de persoana fizică, combinat cu deținerile directe sau indirecte:

1. c) persoana juridică română care verifică condiția este legată cu o altă persoană juridică română dacă o persoană deține, în mod direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, sau are dreptul de a numi sau de a revoca administratorul/ majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere atât la prima persoană juridică, cât și la cea de-a doua persoană juridică. În situația în care persoana care deține titlurile de participare/drepturile de vot sau de numire/revocare este o persoană juridică română, persoana juridică română care verifică condiția cumulează și veniturile acestei persoane;

În traducere liberă: P.F. deține peste 25% la 2 firme. Analiza plafonului se face cumulând veniturile celor două P.J.-uri, respectiv 500.000 euro. Ambele sunt legate!

1. d) persoana juridică română care verifică condiția dacă are unul sau mai mulți acționari/asociați care dețin, direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale acestei persoane juridice române, acționari/asociați care desfășoară și activitate economică prin intermediul unei persoane fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale/altei forme de organizare a unei activități economice, fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare. În această situație, veniturile înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile sau norma anuală de venit, stabilită/ajustată/redusă, potrivit prevederilor titlului IV, ale/a persoanei fizice autorizate/ întreprinderii individuale/întreprinderii familiale/altei forme de organizare a unei activități economice fără personalitate juridică, autorizată potrivit legilor în vigoare, se cumulează cu cele realizate de persoana juridică română/alte întreprinderi legate.”

În traducere liberă: aici e cu de toate, ca la shaorma, dar cu muuuult picant, cu dețineri directe și indirecte, cu PFA-uri și oricare alte forme de organizare care realizeaza venituri din activități economice. În opinia mea, când vorbim de P.J. indiferent de forma de organizare, nu uitați să luați în calcul și veniturile ONG-urilor care realizează activități economice.

Nu mai intru în detalii la PFA-urile cu normă de venit, vedem că se adaugă o pătrime din normă la calculul plafonului.

Ce înseamnă deținere indirectă?

Exact cele doua situații a) și b) explicate mai sus, adică P.F. deține controlul la o altă societate, dar nu direct ca P.F., ci printr-o P.J. interpusă.

De aici pot începe combinațiile fără număr: Dacă o P.F. – Popescu să spunem, deține titluri de 50% la societatea A, iar societatea A deține titluri de 60% la societatea B, clar dl. Popescu are o deținere indirectă la societatea B de peste 25%, respectiv 50% din 60% adică 30%, iar ambele societăți sunt legate între ele de dl. Popescu.

Toate aceste societăți, individual, ar putea îndeplini criteriile de micro, dar luate împreună ca legate, prin numitorul comun – deținătorul dl. Popescu, el trebuie să rămână cu o singură micro. Mai mult, verificăm veniturile celor două societăți, A și B deținute de dl. Popescu. Dacă împreună nu depășesc plafonul de 500.000 euro, una singură rămâne micro, nu contează care, dl. Popescu o alege. Dacă veniturile cumulate depășesc 500.000 euro, niciuna nu mai poate rămâne micro.

Iar ca să complicăm lucrurile și mai tare, să ne imaginăm situația în care societățile A și B sunt deținute de societatea G, o societate din Germania. A și B sunt legate între ele, dar nu și societatea G, deoarece aceasta este nerezidentă în România, doar în Germania.

Plecând de la această ipoteză, putem să complicăm lucrurile cât de mult vrem, pe dețineri amestecate în serie și paralel, rezidente în România, de nici Fiscul nu le mai poate dezlega. Dar așa îi place statului român, să complice lucrurile ca să vulnerabilizeze contribuabilul. Dacă legislația ar fi clară, organul cum ar mai da amenzi?

Când facem analiza?

Analiza o facem cu raportare la deținerile la 31 decembrie, pentru a exprima opțiunea până la 15 aprilie, din mărinimia guvernanților. Pentru cei care nu găsesc referința, o găsesc tot în conținutul OUG 31/2024. Mai exact – intrarea în vigoare a OUG 31, respectiv art. XXVI pentru intrarea in vigoare a prevederilor articolului XXV din OUG.

Dar o facem și de acum încolo, la fiecare trimestru, pentru reconfigurarea traseului. Da, deranjează că, în cazul depășirii plafonului, se schimbă impozitarea de la începutul trimestrului în care s-a depășit, aplicarea legii având un evident caracter retroactiv.

De exemplu, dacă am depășit plafonul la sfârșitul lunii iunie, impozitarea nouă se aplică de la 1 aprilie, nu de la 1 iulie… dar unde-i lege nu-i tocmeală! Foarte urât, dacă ne referim la spiritul legii, că litera ei vedem că e praf!

La efectuarea analizei, luăm în considerare doar deținerile de peste 25%! Cele care sunt sub acest prag nu intră în analiză.

Acum, haideți să ne jucăm un pic cu dl. Popescu.

Cazul 1: Dl. Popescu este asociat unic în 2 societăți, A – IP și B micro. Ambele realizează venituri sub 500.000 euro. B va rămâne micro! Dacă veniturile depășesc plafonul, B trece la IP.

Cazul 2: Dl. Popescu este asociat cu câte 50% în 2 societăți, A – IP și B micro. Dacă veniturile lor cumulate sunt sub 500.000 euro, B rămâne micro. Dacă veniturile depășesc plafonul, B trece la IP.

Cazul 3: Dl. Popescu este asociat cu câte 50% în 2 societăți A – IP și B micro, dar mai are si un PFA în sistem real. Analizăm similar cu cazul anterior, dar la plafon adăugăm și veniturile realizate de PFA. Dacă nu depășesc plafonul, B rămâne micro. Dacă depășesc plafonul, B trece la impozit pe profit. Dacă PFA-ul este cu normă de venit, adunăm la venituri doar un sfert de normă și aplicăm același raționament.

Cazul 4: Pe lângă toate deținerile din cazul 3, dl. Popescu mai este și președinte la un ONG care realizeaza activități economice. În opinia mea, la calculul analizei plafonului, intră și veniturile economice realizate de ONG-ul în cauză!

Cazul 5: Apare în scenă dl. Ionescu! El este administrator la două societăți A și B, dar nu deține niciun procent din acestea. Cele 2 societăți sunt legate de dl. Ionescu? Răspuns corect: NU! Legislația face referire doar la dețineri de peste 25%, nu la calitatea de administrator!

Din ce perspectiva analizez? Din perspectiva P.J. sau din perspectiva P.F., deținător?

Sincer, din toate perspectivele, îl luăm la puricat pe dl. Popescu dar și fiecare firmă în parte și asociații acestora, astfel încât să acopăr toate unghiurile, ca la o evaluare 360 grade!

Și încă ceva: o interpretare cu care NU sunt de acord și am văzut-o exprimată în mediul online, anume că se iau în analiza plafonului doar veniturile obținute de micro. În opinia mea este eronată această interpretare, din ce deduc printre rânduri în OUG 31, așa că eu iau în analiză TOATE veniturile entităților legate, indiferent de forma de organizare sau modalitatea de impunere.    

Societăți afiliate! – un lucru vreau să reținem: vedem că au dispărut relațiile de rudenie și, slavă Domnului, nu ne mai batem capul cu tot arborele genealogic în cazul dl. Popescu: nici cu soția, fiul, mama, verișoara și fratele cu care nu mai vorbește. Oricum, era imposibil să analizăm afilierea pe relații de rudenie. 

Piețe adiacente: un alt reper care a dispărut din analiză, din cauză de OUG 31 și renunțarea de a ne raporta la legea 346/2004. 

Ce îi cer deținătorului, dl. Popescu? De unde știu eu ce societăți are acesta?

În primul rând îl pun să-și scoată un extras pe CNP de la Recom. Posibil ca dl. Popescu să fie surprins că a rămas agățat, în tinerețile lui, prin niște firme de care uitase. Între timp, rugați-vă să nu pice iar site-ul Registrului Comerțului. Una peste alta, eu sper că dl. Popescu a făcut curățenie în deținerile lui încă din 2022, când a început nebunia lui O.G. 16, cu maximum 3 micro deținute.

În al doilea rând, îi cer o declarație pe propria răspundere în care îmi menționează în ce firme este prins și cu ce procente, la fiecare.

În al treilea rând, când trebuie să aleagă între 2 micro, tot pe baza unei Hotărâri AGA scrise îl pun să aleagă!

Concluzii:

• Analizez deținerile și participațiile în întreprinderi legate din toate unghiurile, evaluând la 360 grade, atât pentru fiecare P.F., cât și fiecare P.J.
• Calculez plafonul de 500.000 euro cu veniturile realizate de toate entitățile juridice, indiferent de forma de organizare sau de impunere.
• Nu iau în calcul deținerile sub 25% inclusiv. Doar cele peste 25% plus o parte socială.
• Fac calculul de dețineri și de plafon, la 31 decembrie 2023.
• Sper că mi-am exprimat opțiunea până la 15 aprilie 2024 și nu mai bag în seama caracterul retroactiv al legii. Nici CCR nu o să-l bage în seamă.
• Mă rog la Dumnezeu și toți Sfinții să nu crape serverele ANAF și ONRC.
• Fac calculul de dețineri și de plafon la fiecare trimestru, de câte ori calculez impozitul pe micro, dacă mi-a mai rămas vreo micro. Ideea guvernului este să rămână cât mai puține.
• Solicit P.F. analizate să îmi pună la dispoziție: extras ONRC pe CNP, declarație pe propria răspundere cu deținerile de peste 25% avute și opțiunea scrisă, eventual Hotărârea AGA pentru firma pe care o păstrează cu impozit micro.
• Nu mă mai încurc cu rudele și afiliații persoanei fizice. Nici nu aveam cum!
• Nu uitați de ONG-uri cu activitate economică și de veniturile realizate de PFA-uri!
• Și vă rog să nu respirați usurați după 15 aprilie! Va urma modificarea plafonului de 500.000 euro. Nu știm când, dar va urma! Curând! Că ne tot hărțuiește Guvernul cu asta…

Profituri maxime să ai!

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!