Modificări la legea societăților comerciale – alte cârpeli la o lege învechită

În decembrie 2019 m-am bucurat ca o fraieră, atunci când parlamentul a adoptat inițial modificările la Legea 31/1990 – Legea societăților Comerciale, la inițiativa lui Claudiu Năsui, mai ales că am stat cu sufletul la gură să îi urmăresc parcursul. Am scris pe facebook, am făcut info pentru clienți și parteneri, am tradus în engleză, iar vestea a ajuns peste graniță. Doar că, onor președintele, nu a promulgat-o, iar eu m-am făcut de râs cu ștaif, atât în țară, cât și afară.

Nu am putut să înțeleg cum un guvern liberal și un președinte teoretic la fel, s-au opus cu îndârjire unei astfel de modificări pentru că nu avea culoarea potrivită, chiar dacă se potrivea perfect doctrinei, până în măduva oaselor. Așa că, acum am evitat să mă bucur până când nu am văzut-o publicată negru pe alb.

Dar hai să vedem care sunt motivele bucuriei mele din Legea 102/2020, intrată în vigoare la 5 iulie 2020.

O persoană fizică sau o persoană juridică poate fi asociat unic în mai multe SRL-uri.

Nu am înțeles niciodată motivul pentru care a existat limitarea asociatului unic într-o singură firmă. Mintea mea s-a blocat în limitare și a luat-o ca atare, că pământul e plat. Apoi am început să aflu care este filosofia acestei limitări și am întrebat diverși guru ai dreptului comercial, însă nu am fost lămurită. Ceva cu concurența neloială proprie, dar nimic concret.

Însă românul este inventiv și a găsit soluții de fiecare dată. Varianta folosită preponderent a fost cu asocierea minimă (1% – 5%) cu diverse persoane, de la soacre, mame, mătuși și ce mai avea antreprenorul pe lângă casă. Varianta a doua – firma 1 asociată în firma 2 împreună asociatul persoană fizică.

S-a pus problema de ce un antreprenor are nevoie de mai multe firme și de ce nu se mulțumește cu una singură. În afară de schemele multiple de licitații cu statul sau spălat de bani, mai există o mulțime de situații legale unde este recomandat să ai mai multe entități juridice, de genul:

  • Eficientizare fiscala
  • Centre de cost diferite pentru categorii de venituri diferite
  • Firme cu CAEN special și autorizări speciale (la care este limitat numarul de CAEN-uri)
  • Pregatirea pentru un exit viitor
  • Proiecte unde este important domeniul principal de activitate
  • Finanțări speciale sau subvenții în funcție de CAEN-ul principal

Acum, e la liber. Un asociat unic poate avea singur câte firme dorește.

La același sediu pot funcționa mai multe societăți fără să fie limitat la numărul de încăperi.

Limitarea asta am înțeles-o, doar că nu am fost de acord cu ea. Se dorea a împiedica firmele fantomă. După cum spun de multe ori, o neputință a instituției care ne-a condamnat pe toți ceilalți.

Îmi amintesc de răposatul Ordin 1984 (cine nu l-a citit pe George Orwell e cazul să o facă) și care trimitea în control Garda Financiară (fie-i țărâna ușoară) la înscrierea în scopuri de TVA, “să vază iei sediul” cu ochii lor. Și iată că, chiar și așa, evaziunea și firmele fantomă nu s-au eradicat.

Ce a născut această prevedere? Drumuri peste drumuri, costuri suplimentare, timp pierdut, complicături existențiale, firme deschise in bucătărie, hol, wc și garaj. A născut ideea că lucrurile nu sunt făcute ca să fie simple, tocmai pentru a fi complicate. A născut case de avocatură cu venituri frumoase pentru sedii la sute de firme. A născut tone de hârtii și dosare cu șină plimbate la registrul comerțului. A născut sedii expirate și firme inactive. A născut tva nedeductibil și procese în instanțe.

Aș mai scrie o carte dacă m-aș apuca să povestesc problemele legate de sediul social, dar cred ca avem amândoi lucruri mai importante de făcut, decât să răscolim trecutul și mizeriile birocratice.

Se elimină acordul vecinilor, dacă societatea NU desfășoară activitate la sediu.

Bucuria mea e maximă, sinceră să fiu, din mai multe puncte de vedere. Primul este legat de piedestalul pe care se cocoțase președintele de condominiu, în timp ce atârna la mica ciupeală, să îi pice de-un șpriț. Acea ură proletară față capitaliștii ăștia de patroni, care fac bani cu lopata. Trebuia să alergi după administrator să îți semneze o prostie de hârtie și să te pupi cu vecinii cu care te porcăisei de-a lungul timpului. Au fost multe refuzuri, multe șicane, multe șantaje, multe drame.

A doua bucurie este pentru neutralizarea comitetului de scară, care suprataxau discriminiatoriu firmele și le băgau pe gât toate reparațiile de lift și de terasă. Îmi aminesc de o firmă mică la parter de bloc cu două persoane, care figurau la întreținere cu 10 (zece – ai citit bine) locatari și plăteau pe măsură, pentru că așa hotărâse comitetul de scară.

Iar a treia bucurie este pentru șomajul babelor din fața blocului, alea care reclamă tot ce e posibil. Da, da, cele care împut scara cu mujdei de usturoi și pește prăjit, dar reclamă firmele din bloc că imprimanta nu le lasă să doarmă, că umblă cu substanțe interzise, că fac sucuri în cadă, că e bordel clandestin. Și câte și mai câte.

Să nu crezi acum că avem o lege a societăților comerciale frumoasă, suplă și modernă. Chiar dacă a fost republicată în 2004, Legea 31/1990 este în continuare la nivelul vremurilor în care a fost creată, pe timpul bișniței, speculei și a marilor tunuri. Are aproape 25 (mai exact 23) modificări și necesită reparații morale capitale. Sper să apuc să mă bucur de o lege nouă, nu doar de cârpeli și peticiri. Sper, dar nu sunt convinsă!

Să îți fie bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Beneficiarul real și mătușa Tamara

Modificări privind declararea beneficiarului real și completarea Legii 129/2019 privind combaterea spălării banilor.

Declarația privind beneficarii reali mi-a creat multe frustrări, mie cel puțin. Am vrut să experimentez birocrația în forma ei pură la cote maxime și fix de asta am avut parte. În luna ianuarie m-am prezentat la Registrul Comerțului, să îmi îndeplinesc obligațiile și să mă supun legii. Formularul de-acasă nu s-a potrivit cu cel de pe site; m-am dus câine surd la vânătoare fără dosar cu șină, noroc cu sacoșa paznicului dotată cu cele de cuviință; am constatat că îmi trebuiesc două mastere să completez declarația; semnătura de pe colțul mesei din incintă nu a fost valabilă pentru că trebuia să semnez în fața Măriei Sale Funcționarul Public (graba strică declarația). M-am dus bou și m-am întors vacă, pentru că cerneala din stiloul meu nu a fost potrivită.

Nu aș vrea să fac analiză pe textul initial și să mă gândesc ce a vrut să zică legiuitorul cu această declarație a beneficiarului real și cum spera el că se vor prezenta hoarde de mătuși și soacre, să declare că sunt interpuse la fileul societății comerciale. Dar această punere în practică demonstrează ce declar de niște ani: legislația noastră este reactivă și făcută pentru hoți (că deh, hoțului de hoț îi e frică), fără să existe prezumția de nevinovăție și fără să elimine cauza și nu efectul. Este vorba despre incompetența instituțiilor de a elimina evaziunea și șmenurile, de a nu-și asuma responsabilitatea, așa că ne condamnă pe toți la moarte, ne încolonează la cozi și ne îngroapă de hârtii.

Noroc cu pandemia și cu OUG 70/2020 care a amânat declarația până la 1 noiembrie 2020, cât să nu luăm cu asalt ghișeele închise de la Registrul Comerțului.

Legea 108/2020 intră în vigoare din 9 iulie și corectează puțin din anomaliile produse, dar Legea 129/2019 îmi dă în continuare fiori pe șira spinării.

Persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice NU mai au obligația declarării beneficiarului real. Registrul Comerțului va completa din oficiu Registrul beneficiarilor reali pe baza documentelor puse la dispoziție.

De asemenea, pentru aceștia a fost eliminată obligația de a depune declarația în 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

În cazul asociaților persoane juridice, obligația rămâne valabilă, de a depune declarația privind beneficiarii reali și ori de câte ori apare o modificare a datelor de identificare, în 15 zile de la producerea modificării.

Iată încă un motiv pentru care nu recomand asociat persoană juridică într-un srl.

Din păcate, Legea 108 nu a eliminat prevederile referitoare la obligația ONG-urilor (asociații și fundații) de a declara beneficiarul real (a se vedea articolul 344  din OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile în acest sens, care nu este modificat).

Art. 344. – (1) Anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, asociația sau fundația are obligația de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenței privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor.

(2) În acest scop, consiliul director al asociației sau fundației împuternicește o persoană fizică pentru a comunica, printr-o declarație pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, datele de identificare ale beneficiarului real.

(3) Declarația anuală prevăzută la alin. (1) se comunică Ministerului Justiției până la data de 15 ianuarie.

(4) Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Îmi susțin părerea că legislația românească este reactivă și nu se bazează pe prezumția de nevinovăție. Din contră, contribuabilul curat, cinstit, onest este obligat în fiecare zi să jure pe roșu și să îsi demonstreze nevinovăția. Iar dacă acum asistăm la niște cârpeli și peticiri, în realitate este nevoie de o reformare a sistemului din temelii. Dar oare mai apucăm?

Să îți fie bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Mituri și adevăruri despre PFA

Trăim vremuri complicate, dar este momentul perfect pentru redefinire, reinventare sau începuturi pe cont propriu. Vrei să începi ceva, dar nu știi cu ce să începi. Iar dacă prima dilemă este forma de organizare, atunci ai nimerit bine, începi cu începutul.

Dacă articolul PFA sau SRL? Eterna întrebare nu te-a convins ce să alegi, mai ai puțintică răbdare. Mai mult, fiecare tabără pe care ai întrebat-o, a venit cu argumente pro sau contra, iar de aici a apărut ideea de a analiza miturile și adevărurile despre PFA-uri și SRL-uri. Hai să o facem împreună!

  1. Costurile de înființare ale unui PFA față de SRL sunt mai mici – adevărat! Dacă îl înființezi singur, nu ai costuri, nu ai capital social, nu ai nevoie de avocat sau de norat. La asta adaugă și costurile mai ridicate la administrarea SRL-ului, după înființare. Un prim exemplu sunt costurile servciilor contabile, că aici e locul meu de joacă. 
  2. Din PFA pot să scot banii imediat, pe când din SRL trebuie să aștept întocmirea bilanțului – mit! Există o mulțime de modalități legale de a scoate bani din SRL înainte de întocmirea bilanțului. Prima modalitate sunt dividendele anticipate. A doua se numește adaptabilitate și contabilul tău trebuie să își dea silința să te ajute cu soluții, iar tu să nu exagerezi în decapitalizarea firmei, dar să scoți firma pe profit. Planul de conturi are peste 500 de conturi, sunt convinsă că se găsește unul în care să stea banii până la sfârșitul anului. Dar dacă aceasta ar fi singura problemă care primează, rămâi la PFA.
  3. PFA-ul prezintă un risc fiscal mai scăzut decât SRL-ul – mit! Impozitul pe venitul microîntreprinderilor conferă risc fiscal ZERO pentru SRL-uri, comparativ cu PFA, unde tentația să se umfle cheltuielile e mare. Mai mult, în ultima vreme, fiscul și-a îndreptat atenția spre PFA-uri, reconsiderând activitatea ca formă de plată a salariului și ca activitate dependentă. Te-am băgat în ceață? 
  4. PFA-ul nu este afectat atât de mult de modificările Codului Fiscal – mit! Din păcate, PFA-ul a fost supus la mai multe modificări de taxe decât o microîntreprindere. Să ne amintim de valurile de decizii de impunere pentru sănătate, venite din negura timpului. S-au taxat inclusiv PFA-uri care au fost lichidate, iar povestea continuă și în prezent. În plus, în ultimii zece ani, PFA este catalogat mai instabil fiscal decât un SRL. Iar instabilitatea nu se va opri aici, sunt convinsă că anul viitor vom trăi alte modificări.
  5. PFA are mai puține declarații de depus – adevărat! Dar declarația unică face cât zece declarații de impozit pe venit. Dacă îți arăt glorioasa declarație unică, nu o să îți fie ușor, crede-mă! Mai ales acum, că bate la ușă termenul de depunere și contabilii sunt isterici, cu bife și erori la depunere. Dacă noi urlăm la lună, nici nu vreau să mă gândesc ce ar face un biet PFA. Xanax sau spânzurătoare!
  6. Pot să-mi țin contabilitatea singur la PFA – mit!  Dacă îți cumperi un laptop, va fi complicat să îl amortizezi corect, nu crezi? Fișa pe plătitor de la ANAF e mai încâlcită decât cea de la SRL și îi pune părul pe bigudiuri chiar și unui profesionist. E adevărat că pentru un SRL, legea te obligă să colaborezi cu un contabil autorizat, de unde și costurile de administare mai ridicate. Dar dacă tu crezi că te descurci singur, atunci “go for it!”.
  7. Mă încadrez la un PFA cu normă de venit și este mult mai simplu – adevărat! Dar sunt foarte puține profesiile care pot beneficia de impozitarea pe normă de venit. Printre cele norocoase sunt IT-ul și taximetria, plus boiangerii, reparații marochinărie, activități de toarcere și dărăcit și alte rarități de genul acesta. De asemenea, trebuie să ții cont că aceste norme se pot schimba anual și că diferă de la un județ la altul.
  8. Pe PFA pot desfășura mai multe activități diferite – adevărat!  Dar maxim cinci, nu mai multe. La SRL poți trece întregul cod caen, cu mici excepții. În schimb, anumite PFA-uri se pot înființa doar pe baza documentelor care îți atestă pregătirea profesională. De exemplu, pentru activitatea de arhitectură poți deschide SRL fără diplomă de arhitect, dar BIA (birou individual de arhitectură) obligatoriu cu diploma de arhitect.
  9. Pot avea angajați pe PFA – adevărat! Dar maxim trei. Dacă vrei să ai mai mulți, atunci mai bine îți faci SRL.
  10. Am o idee de afacere și vreau să încerc pe PFA dacă funcționează – adevărat! Este o idee bună, mai ales dacă ai dubii legate de afacere. Dar dacă funcționează?

Nu știu dacă ai citit părerea mea printre rânduri, însă eu susțin SRL-ul, chiar dacă au fost situații în care am sfătuit oamenii să își deschidă PFA, dar decizia a venit din răspunsurile lor, eu doar am pus întrebările care trebuie. Recomand SRL-ul pentru că acolo se întâmpla cu adevărat lucrurile, pentru că acolo pot crește afacerile mari și pentru că acolo este adevăratul spirit antreprenorial. That’s the spirit!

Începuturile nu sunt ușoare, dar sunt frumoase! Entuziasmul și energia ta sunt acum la cote maxime și mi-aș dori să le păstrezi mulți ani de acum înainte, chiar atunci când dai de greu. Pentru că nimic nu se compară cu satisfacțiile pe care le vei avea! 

Să îți fie bine!

Foto credit: Oku

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

PFA sau SRL? – Eterna întrebare

“PFA sau SRL?” Cred că este cea mai mare dilemă a antreprenorului la început de drum, care se teme de birocrație și hârțoage, care este înspăimântat de noianul legislativ și care își prinde urechile pe google, la căutarea unui răspuns pentru o întrebare simplă. Da, întrebarea este simplă, dar răspunsul este complicat. Iar cel mai important lucru de reținut este că nu există o rețetă secretă, care să se potrivească pentru fiecare caz în parte.

Bine ai venit în lumea antreprenoriatului, în lumea deciziilor care se iau cu pixul pe hârtie. De acum înainte uită de sfaturile prietenilor sau ale colegilor, de mituri și legende, doar tu ești singura persoană care deține răspunsurile, iar eu te voi ajuta să îl găsești pe primul.

Cu ce începem?

Îți propun un mic test, poate te decizi înainte de a ne apuca de calcule.

  • Dacă vrei să te dezvolți în viitor, atunci SRL
  • Dacă vrei să accesezi finanțări nerambursabile, atunci SRL
  • Dacă vrei să ai o contabilitate mai simplă și mai ieftină, atunci PFA
  • Dacă vrei să ai un venit suplimentar, pe lângă salariu, atunci PFA
  • Dacă vrei să nu ai răspundere mare, oricare. La amândouă răspunzi cu patrimoniul personal;
  • Dacă vrei să nu ai riscuri de încadrare ca activitate dependentă (în cazul în care te pune angajatorul), atunci SRL
  • Dacă nu ai cheltuieli cu activitatea desfășurată, atunci PFA
  • Dacă vrei să desfășori mai multe activități, atunci SRL
  • Dacă activitatea e de scurtă durată, atunci PFA
  • Dacă vei intra în concediu de îngrijire copil și vei vrea să ai venituri plus indemnizație, atunci SRL
  • Dacă vrei să te asociezi cu un prieten, atunci SRL
  • Dacă estimezi un venit mai mic de 12 salarii minime pe economie, atunci PFA

Să trecem la calcule

Nu aș vrea să intru în detalii fiscale, pentru că taxele se schimbă de la un an la altul. De exemplu, în ultimii zece ani, calculul rentabilității fiscale dintre PFA și SRL s-a schimbat aproape anual. Ca să calculezi ce este mai avantajos din punct de vedere fiscal, trebuie să ai în vedere cel puțin două aspecte majore:

  • Veniturile anuale estimate față de salariul minim pe economie pentru 12 luni
  • Marja de profit realizat ((cheltuieli-venituri)/venituri x100) > 20%

Așa că va trebui să îți faci o listă cu cheltuielile pe care le vei avea în obținerea de venituri, atât cele directe (legate de veniturile obținute – cum sunt cele de mărfuri sau materiale) cât și cele indirecte, vezi utilități, chirie, licențe, materiale consumabile, promovare etc. Și iată cum ai conturat deja bugetul pentru primul an de funcționare. Hai că nu te așteptai să fie așa de ușor!

Putem să facem un calcul estimativ care să te ajute să iei o decizie mai ușor, însă te rog să ții cont că poate mâine taxele se schimbă radical și calculul nostru nu mai este valabil. E important să fii mereu la curent cu modificările, iar contabilul tău trebuie să te ajute cu asta, înainte să iei decizia. Chiar mă întreba cineva zilele trecute “care este temeiul legal” pentru taxe și impozite, ca să știe ce variantă să aleagă din cele două. Răspunsul meu a fost simplu: Codul Fiscal cu tot cu norme metodologice, câteva mii de pagini, cu mici excepții.

Exemplu de calcul rentabilitate fiscală PFA versus SRL

Am considerat următoarele date implicite:

  • Cheltuieli SRL: 35% din venituri
  • Cheltuieli PFA: 20% din venituri
  • Impozit venit micro 3%
  • Salariul minim pe economie 2.230 x 12 = 26.760 lei
  • Sănătatea este plafonată la 10% din salariul minim anual
  • Pensia este 25% din salariul minim anual

(date valabile la 19 iunie 2020)

 

Ce concluzie tragem de aici?

Așa cum am mai spus, pentru o decizie corectă, trebuie să ai o imagine clară a cheltuielilor pe care le vei avea cu afacerea ta, costurile implicate și controlul marjei de profit.

Dacă rezultatul brut obținut este sub salariul minim anual, este mai avantajos un PFA în sistem real. În schimb, pe măsură ce acesta crește, crește și costul fiscal. Poate la prima vedere, banii rămași în buzunar sunt mai puțini, după calculele mele, de aceea trebuie să le faci tu pe ale tale. 

După cum spuneam, ești singura persoană care deține răspunsul la întrebarea “PFA sau SRL?” și acesta diferă de la un caz la altul.

Și uite că ai învățat să iei prima decizie în cunoștință de cauză, singur, fără ajutor! Și crede-mă, este cea mai importantă! Am întâlnit multe persoane care au ales o formă de organizare nepotrivită și s-au dumirit pe parcurs, dar nu e cazul tău.

Să fii bine!

Foto credit: Valentina Saygo, Model: Ingrid

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Sinteza modificărilor legislative anterior datei de 1 iunie 2020

Numai mâine nu-i poimâne, vorba aceea, dar ne-am obișnuit să primim reglementări pe ultima sută de metri, să ne adaptăm din mers și după bunul simț. Partea bună este că ne dezvoltăm instinctele de a decide de azi pe azi și de a schimba macazul după postări de facebook sau declarații de presă. De asemenea, constat o preocupare profundă pentru actele normative și pentru găsirea de soluții la spețe diferite, pentru că viața bate filmul și actul normativ.

Sâmbăta aceasta am avut o zi plină de acte normative, din care cel puțin patru sunt de interes mare. Este amuzant că începem munca cu o zi liberă, iar de ziua copilului se deschid terasele, dar nu-i pentru cine se pregătește, e pentru cine se nimerește.

OUG 88 privind instituirea unor măsuri aferente proiectelor strategice pentru fonduri europene POAT și POIM

Poate că nu e chiar atât de general interesul pentru acest act normativ, însă este interesantă configurarea domeniilor strategice și asigurarea cadrului general pentru marile proiecte de investiții care urmează în perioada 2021 – 2027. Reglementează transportul, apa și apa uzată, gestionarea deșeurilor, mobilitatea urbană, regenerare urbană, infrastructură rutieră și de interes județean, centre de agrement/baze turistice/tabere școlare, infrastructură și servicii publice de turism, inclusiv obiective de patrimoniu, specializare inteligentă.

Actul normativ vine să asigure sprijin financiar pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru: studiu de fezabilitate, documentație de avizare, plan de afaceri, studiu de marketing, studiu de oportunitate, studii geotehnice, studii pentru obținerea acordurilor/avizelor de mediu, studii arheologice, studii hidrologice, studii topografice, documentații cadastrale, etc.

OUG 89 pentru modificarea OUG 110/2017 privind Programul de susținere a IMM-urilor – IMM Invest si pentru completarea Schemei de ajutorul de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei econimice

Actul normativ corectează parte din constrângerile inițiale, care îngreunează implementarea facilităților de finanțare. Cea mai importantă modificare este definirea beneficiarului programului, lărgind aria acestora, respectiv:

  • întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activitate economică, reglementate de Legea 31/1990
  • societăți cooperative
  • persoane fizice autorizate
  • întreprinderi individuale și întreprinderi familiale
  • organizații nonguvernamentale – asociații și fundații
  • cooperativele agricole și societățile agricole

Precizarea este clarificatoare pentru entitățile care nu puteau aplica pentru creditare. De asemenea, mai cuprinde mici reglaje în ceea ce privește garanția de stat și delimitarea definirii societăților aflate în dificultate.

OUG 90 pentru modificarea OUG 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale – eșalonarea la plată

Actul normativ intenționează să lărgească condițiile de eșalonare la plată pentru creanțele acumulate în perioada de restricții, recunoscând diminuarea semnificativă a lichidităților și  riscul de blocaj financiar al firmelor, având drept consecință deschiderea procedurilor de insolvență.

Termenul de plată a a obligațiilor bugetare se prelungește până la data de 25 iunie 2020 inclusiv. De asemenea și scutirea de dobânzi și penalități acumulate în această perioadă.

Termenul de menținere a valabilității eșalonărilor la plată se prelungește până la 25 iunie 2020 inclusiv.

OUG 92 pentru instituirea unor măsuri active de sprijin destinate angajaților și angajatorilor

Despre OUG 92 privind măsurile de relaxare a muncii și sprijin pentru angajați și angajatori, am scris aici. Actul normativ vizează două direcții și anume bonificația pentru angajații ieșiți din șomaj tehnic și bonificația pentru angajări noi. Te sfătuiesc să citești cu atenție ce poți implementa de la 1 iunie 2020, pentru că aplicabilitatea nu e simplă ca la tv și aceste bonificații sunt condiționate de legiuitor.

Alte acte normative

Cele mai controversate acte normative emise în acest weekend, sunt normele care reglementează desfășurarea activităților care se deschid de la 1 iunie. Menționez:

  • Ordine comune ale Ministerului Sănătății și Ministerului Culturii pentru asigurarea desfășurării activităților în condiții de siguranță sanitară în domeniul culturii
  • Ordine comune ale Ministerului Sănătății, Ministerului Economiei și ANSVSA pentru activitățile de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităților de alimentație publică
  • Ordine comune ale Ministerului Sănătății, Ministerului Economiei și Ministerul Mediului pentru activitățile de operare a plajelor turistice
  • Ordine comune ale Ministerului Sănătății, Ministerului Tineretului și Sportului pentru sportivii profesioniști, sportivii de performanță și/sau legitimați în vederea reluării competițiilor sportive organizate în aer liber și spații închise.

Nu vreau să comentez aceste norme, te las pe tine să o faci. Mă gândesc însă, de cât discernământ dăm dovadă, legiuitori, beneficiari și aplicanți, dacă ne asumăm cele decise și dacă aceasta este lumea în care urmează să trăim. Avem suficientă verticalitate să spunem STOP? Când ne oprim?

Să fii bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Măsuri de sprijinire a muncii aplicabile de la 1 iunie 2020

Publicarea OUG 92/29 mai 2020 vine cu reglementări de relaxare a muncii și de sprijin a angajaților și angajatorilor începând cu 1 iunie 2020. Mărturisesc că speram ajustări considerabile față de proiectul aflat în dezbatere publică și după întâlnirea de joi avută cu ministrul muncii, dar atât s-a putut. Și vorba aceea, unde-i lege, nu-i tocmeală – deci nu aruncați cu roșii, că nu am făcut-o eu!

Ordonanța prevede două aspecte principale, respectiv:

  • bonificația de 41,5% pentru salariații ieșiți din șomaj tehnic
  • bonificația de 50% din salariul noilor angajați șomeri, persoane 16 – 29 sau +50

Bonificația pentru sprijinul salariaților ieșiți din șomaj tehnic

Începând cu 1 iunie 2020, angajatorii care ai căror angajați au beneficiat de șomaj tehnic, precum și angajatorii ai căror au avut contractele de muncă suspendate și nu au beneficiat de șomaj tehnic în perioada stării de urgență sau alertă, beneficiază, pentru o perioadă de 3 luni,  de decontarea unei părți din salariu reprezentând 41,5% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 41,5% din salariul mediu brut pe economie.

Aceștia au obligația să mențină raporturile de muncă până la data de 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri. Obligația nu se aplică în cazul în care încetarea contractului de muncă intervine din inițiativa angajatului și nu a angajatorului.

Bonificația se acordă doar pentru angajații care au avut contractul de muncă suspendat de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă și au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic, conform OUG 30/2020 sau conform art.53 din Codul Muncii.

Art. 52 alin (1) lit c) Codul Muncii – în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

Art. 53 Codul Muncii – (1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).

Angajatorii care au mai multe domenii de activitate, dintre care cel puțin unul se află sub restricții, optează fie pentru bonificația de 41,5%, fie pentru indemnizația de șomaj tehnic.

Decontarea bonificației:

Angajatorii suportă integral salariul angajaților, apoi solicită decontarea sumei în luna următoare, de pe 1 până pe 25. Decontarea se va realiza în maxim 10 zile (Atenție!!!) de la declararea taxelor salariale și plata acestora, pentru perioada de raportare pentru care se face solicitarea. Adică se plătește salariul către angajat, se depune declarația 112, se plătesc taxele, apoi se numără cele 10 zile în care se așteaptă banii.

Procedura de decontare este diferită de cea a șomajului tehnic. Solicitarea se face pe baza cererii și a listei beneficiarilor. Actul normativ nu prevede dovada depunerii declarației 112 sau a achitării taxelor salariale, dar sunt convinsă că au pregătit modalitatea de verificare a condiționării.

Bonificația pentru sprijinul noilor angajări

Angajatorii care, în perioada 1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020, încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani, înregistrați ca șomeri în perioada stării de urgență sau a stării de alertă, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă 16 și 29 de ani înregistrați ca șomeri, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

Se observă o diferență între cele două categori definite mai sus, respectiv tinerii șomeri nu sunt condiționați de situația de urgență sau alertă.

Bănuiesc că procentul de 50% se aplică la salariul brut de bază, dacă ar fi să mă inspir din reglementările anterioare, însă actul normativ nu specifică clar acest lucru.

Angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minimum 12 luni de la terminarea perioadei bonificate. Angajatorii care încetează contractele de muncă anterior termenelor, vor restitui integral sumele încasate, la care se adaugă dobânda de referință BNR, dacă încetarea acestora a avut loc în temeiul art. 55 b), art. 56 (1) d) și e) și art. 65 din Codul Muncii. Nu vreau să comentez această condiționare și nu înțeleg de ce nu au folosit exprimarea de la bonificația de 41,5%. 

Art. 55 b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea;

Art. 56 d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;

Art. 56 e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;

Art. 65 (1) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Bonificația de acordă pentru plata salariului proporțional cu timpul efectiv lucrat și nu se cumulează, pentru același angajat, cu alte subvenții primite prin convenții.

De asemenea, bonificația se acordă inclusiv în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români care au avut încheiate contracte de muncă cu angajatori străini și încetate prin concediere.

Alte reglementări

De cele două bonificații nu beneficiază angajatorii care, la data solicitării, se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate sau restricții din alte motive decât cele generate de pandemie. Actul normativ nu restricționează angajatorii aflați în insolvență sau reorganizare judiciară.

Procedura de acordare a bonificațiilor se stabilește prin ordin ANOFM în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Se prelungește șomajului tehnic și alte măsuri de protecție socială (ajutorul social pentru alti profesioniști) după perioada încetării stării de urgență respectiv 31 mai 2020, pentru domeniile de activitate pentru care se mențin restricții, dar vor fi reglementate ulterior.

Sunt multe întrebări fără răspuns, sunt multe așteptări zădărnicite, sunt multe condiționări și interpretări, din păcate. Sper doar ca actele normative ulterioare să clarifice ordonanța de față. Că doar speranța ne rămâne!

Să fii bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

 

 

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare

Cum să îți plătească fiscul chiria sau cum să beneficiezi de scutirea de impozit pentru venitul din chirii

Stau cu Legea 62 și nu îmi vine să cred ce citesc. Îmi fac cruce și îmi scuip în sân de trei ori, apoi citesc din nou. Facilități la care nu îndrăzneam să sper în această perioadă! Nu te grăbi prea tare, că actul normativ necesită norme metodologice, dar ele ar trebui să apară în 15 zile de la publicare, adică cel târziu în a doua decadă a lunii iunie. Bine, trebuie să luăm în calcul că legea e dată de parlament, iar noi suntem în mijlocul unui joc politic și campanie electorală, ceea ce necesită popcorn și distracție pe banii noștri.

Legea definește locatarii (chiriașii):

  • operatori economici
  • practicanți ai profesiilor liberale
  • entități juridice de drept privat
  • persoanele fizice afectate economic direct sau indirect, în perioada de aplicare a stării de urgență

Condiții pentru locatari (chiriași):

  • activitatea a fost întreruptă 
  • veniturile sau încasările au scăzut cu cel putin 15% în luna martie 2020
  • perioada de referință pentru scădere – media ultimului an calendaristic (interesantă referința de raportare!)

Locatarii (chiriașii) pot amâna la cerere plata chiriei pentru imobilele folosite ca sedii, puncte de lucru sau locuințe, fără plată de dobânzi și penalități.

Plata chiriei către locatori (proprietari) pentru chiriașii de mai sus, va fi efectuată de fisc “în contul locatorilor la cererea locatarilor” – adică chiriașul depune cerere la fisc, iar acesta plătește chiria în contul proprietarului.

Documente și informații solicitate la depunerea cererii:

  • contractul de locațiune (închiriere)
  • act adițional la contract, care conține: acordul părților pentru amânarea plății chiriei, durata perioadei de amânare, suma aferentă acestei perioade
  • datele de identificare ale locatorului și locatarului
  • contul bancar al locatorului în care urmează să se facă plata de către fisc
  • data și semnăturile ambelor părți
  • acte justificative din partea chiriașului care să ateste imposibilitatea plății chiriei (aici ține de fiecare în parte cum poate demonstra nevoia – pentru persoane fizice scăderi de salariu, șomaj tehnic, acte adiționale la contractul de muncă, decizii, fluturași etc; pentru persoane juridice, orice acte care demonstrează scaderea veniturilor, respectiv balanțe, certificat pentru situații de urgență, referate, decizii interne, grafice, acte adiționale, notificări ale clienților restanți etc.).

Condiții pentru locatori (proprietari), îndeplinite cumulativ:

  • chiria specificată lunar este mai mică sau cel mult egală cu chiria lunii februarie 2020 (să nu existe suspiciuni de fraudă)
  • valoarea chiriei din actul adițional să nu depășească 10.000 lei pentru operatori economici și maxim 2.000 lei pentru persoane fizice – pentru o singură locație

Cererea se depune la ANAF sau se transmite pe emailul afișat pe pagina de internet a fiecărui organ fiscal teritorial (abia aștept să văd implementată această prevedere). Ținând cont că cererea este făcută de chiriaș, consider că se depune la fiscul acestuia conform actului de identitate, chiar dacă imobilul sau proprietarul au alt domiciliu fiscal. Probabil că vor veni precizări în norme, dar cred că vor exista o mulțime de probleme în acest sens, așa că mare atenție și mare grijă!

Chiriașii vor fi obligați să plătească chiriile lunar către fisc, eșalonat, în rate egale, după perioada în care plata a fost amânată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020. În caz contrar, se va aplica executarea silită a creanțelor nerecuperate. Să ne înțelegem, să nu te gândești să nu înapoiezi banii, pentru că fiscul e mare cămătar. El ia, nu dă! Faptul că te împrumută, e o mare realizare!

Facilitățile se aplică pe toată perioada stării de urgență, precum și pentru luna următoare celei în care a încetat (15 martie – 15 iunie 2020). 

Scutire de la plata impozitului pe venitul din chirii 

Stai așa, că nu s-a terminat cu surprizele plăcute din această lege! Proprietarii care reduc chiriile beneficiază de scutire de la impozitul pe venitul din chirii.

Articolul 2 din Legea 62/2020 zice așa:

în anul 2020 nu sunt venituri impozabile veniturile din cedarea folosinței bunurilor imobile (…) dacă se reduce chiria cu cel puțin 30% față de luna februarie 2020

Perioada pentru care se aplică scutirea de impozit pe venitul din chirii este perioada pentru care s-a scăzut chiria, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020. 

Prevederile de mai sus se aplică și persoanelor fizice care în anul 2019 au realizat venituri din chirii din mai mult de 5 contracte de închiriere și, începând cu anul 2020, au calificat aceste venituri în categoria venituri din activități independente

În cazul proprietarilor persoane juridice plătitoare de impozit pe profit sau impozit pe venitul microîntreprinderilor, veniturile din chirii sunt impozabile doar în proporție de 80% din valoarea lor. Pentru a beneficia de reducerea impozitului, aceștia sunt obligați să reducă chiria cu cel puțin 20% față de luna februarie 2020.

Perioada pentru care se poate beneficia de facilităție de mai sus, este perioada pentru care s-a negociat chiria, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020. 

Repet uimirea și surprinderea mea de la începutul articolului, nu mă așteptam să citesc asemenea act normativ, cu atât mai mult cu cât acesta  vine din partea parlamentului. Prin urmare, reduceți chiriile, ca să fiți scutiți de impozit, dragi proprietari. Iar chiriașii să îndrăznească să ceară “împrumut” de la fisc!

Să fii bine!

Foto credit: Oku

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

image_printPrinteaza
Distribuie Aceasta Postare