Eșalonarea simplificată și alte facilități fiscale

Nu vreau să vorbesc despre starea de incertitudine pe care o trăim în această perioadă și de lipsa de predictibilitate pe care ne-o oferă onor guvernul sau despre cum luăm decizii cu pistolul la tâmplă, însă nu știu cât timp mai reușesc să mă abțin! Că vorba aia, ce nu ne omoară, ne face să ne sară mințile!

Chiar dacă a fost discutată, dezbătută și votată de guvern, ordonanței de urgență 181 i-a luat mult să fie publicată în monitorul oficial, cât pe ce să ne provoace un atac de cord. De ce spun asta? Pentru că cea mai importantă modificare este cea legată de prelungirea perioadei de grație până la 25 decembrie 2020, respectiv scutirea de penalități de întarziere și suspendarea executărilor silite, începută din starea de urgență și care expira pe 25 octombrie. Dar iată că au reușit într-un final să o publice pe 26 octombrie ora 20:30, cât să prindă ultimul tren.

Să revenim la mult așteptata OUG 181/2020 și să vedem ce ne aduce ea.

Penalități și executări silite

Scutirea de penalități și dobânzi de întârziere pentru datorii fiscale acumulate în perioada stării de urgență și suspendarea executărilor silite pentru acestea, până la data de 25 decembrie 2020. Dar să nu o iei de bună cuvânt cu cuvânt, pentru că din practică știm că data scadentă în decembrie este de fapt 21 și nu 25.

Eșalonarea simplificată

Datoriile fiscale acumulate de la data declarării stării de urgență și până în prezent, pot fi plătite în rate, pe o perioadă de 12 luni, fără alte garanții, cum eram obișnuiți până în prezent. La acestea se adaugă și obligațiile fiscale stabilite de alte organe fiscale sau autorități publice, inclusiv amenzi.

Eșalonarea la plată NU se acordă pentru obligații fiscale mai mici de 500 lei pentru persoane fizice și mai mici de 5.000 lei pentru persoane juridice.

Condiții de eșalonare:

  1. Depunerea cererii de eșalonare până la data de 15 decembrie 2020
  2. Debitorul nu se află în procedură de faliment sau dizolvare
  3. Să nu aibă datorii fiscale restante la data declarării stării de urgență și neachitate la data eliberării certificatului fiscal
  4. Să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența
  5. Să aibă depuse toate declarațiile fiscale conform vectorului fiscal

Procedura de eșalonare:

  1. Se depune cererea de esalonare până la 15 decembrie 2020
  2. Fiscul eliberează certificatul de atestare fiscală (cu datoriile aferente) în termen de 5 zile lucrătoare și îl comunică debitorului
  3. Cererea se soluționează de organul fiscal în 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia
  4. Se emite decizia de eșalonare și graficele de eșalonare sau decizia de respingere
  5. La cererea debitorului, fiscul poate aproba plata diferențiată a ratelor

Condiții de menținere a valabilității eșalonării la plată:

Acestea sunt destul de multe, dar nu aș vrea să le enumăr aici, ca să nu îți piară cheful. În principal este vorba de respectarea graficului de plată pe perioada eșalonării.

Dobânzi și penalități de întârziere:

Acum dacă plătești datoriile în rate, să nu crezi că ești scutit de dobânzi și penalități de întârziere, că de fisc și de moarte nu scapă nimeni.

Dobânda este 0,01% pe zi de întârziere, iar nivelul penalității este de 5% pentru rata de eșalonare achitată cu întârziere.

Alte facilități fiscale cuprinse în ordonanță

Scutirea de plată a impozitului specific de la intrarea in vigoare a prezentei OUG și până la 31 decembrie 2020. Mare atenție, pentru că impozitul specific este doar pentru Horeca și doar pentru cei cu cifra de afaceri mai mare de 1.000.000 €, nu și pentru cei care aplică impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Am văzut mulți antreprenori mici din horeca ce fac această confuzie. Pentru amatorii de probleme matematice și logice, putem deschide o dezbatere separată, legată de scutirea împozitului specific, modul de calcul și diferențe între declarațiile de presă și actele normative.

Pentru plătitorii de impozit pe clădiri cu destinație nerezidențială se poate acorda o reducere de până la 50%, dar este la latitudinea consiliilor locale și cu îndeplinirea anumitor condiții (au întrerupt activitatea, dețin certificat pentru situații de urgență etc.)

Testele COVID suportate de angajator sunt considerate cheltuieli deductibile. Știu că ați auzit prin presă că se vor restitui banii, dar nu am ajuns până acolo și nu despre asta este vorba. Precizarea aceasta este bine venită, deoarece au fost multe interpretări pe acest subiect (cheltuieli sociale, venituri de natură salarială – adică o supraimpozitare sau nerecunoaștere a cheltuielilor).

Acestea fiind zise, îți recomand să iei o decizie în vederea eșalonării simplificate, dar nu mai târziu de 15 decembrie. Este o măsură bună, în special pentru cei care au acumulat datorii, însă este important să o duci până la capăt, ceea ce nu va fi ușor în perioada următoare, pentru că nu ne garantează nimeni ce va urma. Azi nu sunt optimistă, așa că îmi cer iertare pentru asta!

Foto credit Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta.

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

25 de lecții învățate în pandemie despre afacerea ta

Pandemia aceasta ne-a dus afacerile în altă etapă, cum nu ne-am fi imaginat nici în cel mai prost film posibil. Am uitat de drumuri, agende, calendare, strategii, întâlniri, ședințe, planificări, targeturi, P&L și KPI. Am văzut cum timpul stă în loc și nu se mișcă nimic. Am stat cu ochii pe guvern, așteptând măsuri în miez de noapte, am bifat, am oftat, am renunțat, am tăiat, am ajustat, am închis, am șters, am rupt, am revenit, am retractat, am decis, am revenit, am suferit împreună.

Dar aș vrea ca din toate acestea să înveți ceva, să ieși mai puternic și mai înțelept. Să nu plătești un preț scump pentru o lecție de viață grea. Pentru că nu s-a terminat, criza economică urmează.

25 de lecții despre afacerea ta

  1. Ai învățat că ești pe cont propriu și să te descurci cum poți. Politicienii au altă agendă și alt ritm, care trebuie potrivit cu campania electorală.
  2. Ai învățat să uiți de strategii și să te adaptezi la situația dată.
  3. Ai învățat să iei decizii rapide, de azi pe azi, pentru că mâine e prea târziu.
  4. Ai învățat despre puterea comunităților și sentimentul de apartenență la un grup, oricare ar fi el.
  5. Ai învățat că e important să faci hârtiile după realitate și nu realitatea după hârtii.
  6. Ai învățat că ai mai multe pălării atunci când ai o firmă – administrator, asociat și specialist pe bucățica ta – iar astea toate trebuie remunerate și evidențiate diferit.
  7. Ai învățat să citești o balanță, fără să te mai uiți ca curca-n crăci și că sumele alea contează.
  8. Ai învățat ce înseamnă o firmă bancabilă în timp ce stăteai la coadă la IMM Invest.
  9. Ai învățat despre importanța CAEN-ului firmei și cum apare și dispare de pe diverse liste.
  10. Ai învățat cât de importante sunt capitalurile proprii. Pozitive.
  11. Ai învățat că trebuie să îți mărești capitalul social de la 200 lei la … mai mult de atât.
  12. Ai învățat că orice leu contează atunci când îl încasezi la timp. La fel și cuvântul dat atunci când e respectat.
  13. Ai învățat că informația contează atunci când e publicată în monitorul oficial, nu când e data la știri de politicieni. Și că una zic și alta scrie…
  14. Ai învățat că politicienii fac legile din pix, pentru votanții cei mai mulți. Restul nu contează.
  15. Ai învățat să îți asculți și să îți respecți contabilul, pentru că ți-a cernut balivernele de lucrurile concrete.
  16. Ai învățat ce e cash-flowul, urmărind contul bancar din oră în oră.
  17. Ai învățat că sunt firme sărace cu patroni bogați. Și invers.
  18. Ai învățat că sunt mai multe tipuri de venituri și doar unele îți pot susține afacerea.
  19. Ai învățat să ai rezerve, provizioane și bani puși deoparte, pentru zile negre.
  20. Ai învățat că fiecare client și fiecare furnizor contează. Unii mai mult, alții mai puțin. Nu toți…
  21. Ai învățat să te întinzi cât ți-e plapuma și că mașina nu este o investiție, ci o cheltuială scumpă.
  22. Ai învățat pe pielea ta cine îți e alături când ți-e greu și cine nu.
  23. Ai învățat că angajații pot fi diferiți unii de ceilalți. Te înțeleg sau nu. Muncesc sau nu. Îți sunt alături sau nu.
  24. Ai învățat să pui lacătul, să concediezi oameni, să-ți rupi sufletul…
  25. Ai învățat să plângi fără să-ți mai ascunzi lacrimile…

Ai învățat multe lucruri scump! Dur! Cu suferință!

Dar ca toate astea să nu fie în zadar, te rog acum să îți faci o listă, lista ta cu “Jur ca niciodată să nu …” să o înveți pe de rost, apoi să îi dai foc și să mergi mai departe. Pentru că un antreprenor nu se oprește niciodată, o ia mereu de la capăt, cu lecțiile învățate!

Foto credit Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Capitalurile proprii și bonificații fiscale pentru firmele cuminți

Pandemia ne-a scos în evidență o mulțime de disfuncționalități ale instituțiilor publice, ale “sistemului” în care colcăim zi de zi, ale sănătății, învățământului și ale birocrației adusă la rang de artă. Pe lângă toate astea, măsurile economice luate pentru mediul privat au rămas utopice în unele situații, iar antreprenorii nu au putut să le implementeze sau să aplice pentru ele. Exemplul cel mai elocvent este IMM Invest, unde ne-am înghesuit la lansare ca la sfintele moaște, de-a crăpat platforma în primele zece minute.

Lacrimi, disperare, deznădejde, să se dea câte puțin, să ajungă la toată lumea.  Băncile au fost categorice și au finanțat doar firmele bancabile, iar toată lumea le-a înjurat. Atunci a apărut întrebarea: ce este o firmă bancabilă? Și mulți antreprenori au căutat răspunsuri și au înghițit în sec. Peste 80% din firmele românești NU sunt bancabile, prin urmare sunt nefinanțabile. Am scris aici despre A fi sau a nu fi bancabil, doar că nu poți să treci dintr-o parte în alta peste noapte. Din păcate, cu toată empatia pe care o am pentru antreprenorii români și dificultățile prin care trec, nu poți căra apă cu ciurul, așa că e nevoie să fie salvate afacerile sănătoase.  

De ce să crești capitalul social am scris aici și am fost lovită cu pietre de către antreprenorii care nu au citit mai departe de titlu, însă iată că acum își dovedește utilitatea acest articol. 

Subiectul capitalurilor proprii apare în OUG 153 și guvernul îmbracă acest indicator în măsură fiscală, încercând să stimuleze dezvoltarea capitalului românesc. M-aș fi așteptat la creșterea plafonului minim pentru capitalul social, de la 200 lei la ceva mai mult, un gen de dragoste cu forța.

Ce prevede OUG 153/2020

Bonificație de 2% din valoarea impozitului de plată (impozit pe profit, impozit pe venitul microîntreprinderilor sau impozit specific) se acordă firmelor care își vor menține capitalurile proprii pozitive la un nivel de cel puțin jumătate din valoarea capitalului social subscris.

Bonificație între 5% și 10% dacă înregistrează o creștere anuală a capitalului propriu ajustat față de anul precedent.

Bonificație de 3% se acordă firmelor care înregistrează o creștere a capitalului propriu timp de 3 ani consecutivi față de 2020 și se aplică începând cu 2022.

În cazul în care contribuabilul îndeplinește condițiile pentru mai multe bonificații, procentele acestora se adună, iar valoarea rezultată se aplică impozitului.

Pe lângă toate aceste bonificații, ordonanța vine cu măsura de schimbare a termenelor de depunere a declarațiilor anuale de impozit profit/venit/ specific, inclusiv de plată a impozitelor bonificate. Termenele de depunere și plată se modifică din 25 ianuarie (impozit venitul micro) și 25 martie (impozit profit) în 25 iunie. Adică pe lângă bonificație, se oferă și o amânare la plată, în vederea determinării capitalului propriu pe baza bilanțului.

Prevederile ordonanței întră în vigoare la 1 ianuarie 2021 și se aplică pe perioada 2021 – 2025.

Cum le-om descâlci noi contabilii și le-om pune în practică, aia e altă poveste, mai ales că avem experiența cu bonificația de plată la termen a impozitului. Dar găsim noi o soluție până la anul, ca să fie bine și să nu fie rău!

Salut această măsură și încurajez modul diferit de orientare al legislației, trecerea de la premierea copiilor obraznici la oferirea de bomboane pentru cei cuminți.

Foto credit Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Cum să-ți adaptezi afacerea la contextul actual?

Pentru mine, autoizolarea nu a însemnat lene, plictiseală și făcut curățenie în dulapuri. Pandemia a venit ca o furtună necruțătoare, călcând totul în picioare. 

A fost plină de muncă asiduă, cu discuții interminabile, cu zeci de legi citite, cu traducerea din română în română a legislațieI fiscale, cu jde întâlniri în online pe facebook, skype, zoom, teams, cu mii de mesaje pe mess, whatsapp, sms-uri, telefoane, emailuri cu întrebări disperate și confuze, cu implicare în grupurile de lucru decisive, cu scris opinii ignorate sau luate în seamă, cu dezamăgiri și cu izbânzi, cu furie, cu neputință și cu deșertăciune, cu prezență activă în grupuri de antreprenori, de contabili, de avocați, de mămici, de freelanceri, de blogeri, de arhitecți, de floriști, de oameni disperați, care au văzut cum li se năruie planurile.

Am avut multe nopți nedormite, vise bântuite de griji, am șters lacrimi și am ascultat frânturi de viață. Am înghițit în sec și am urlat de furie. Am fost umăr, braț și pumn deopotrivă. I-am ascultat, i-am tras după mine și am dat cu pumnul în mese virtuale.

Dar cel mai dureros lucru este că i-am înțeles pe toți și pe fiecare în parte. Pentru că am fost și sunt în locul lor. Am închis un business și mi s-a rupt sufletul în bucăți. Am cârpit un altul, strângând din dinți și înnotând contra curentului. Am salvat un al treilea, luând decizii cu cuțitul la os.

Dacă ar fi să dau timpul înapoi, aș lua-o de la capăt. Pentru că am găsit puterea de a merge mai departe, de a răspunde la întrebări și de a găsi soluții. În tot acest timp, m-am întrebat “Ce pot face mai mult?”, “Cum să-i ajut pe toți?”, “Cum să ne salvăm împreună?”.

Am lăsat arșița verii să îmi coacă visele, iar acum am trei proiecte noi pe birou. Două sunt în lucru, pe al treilea încă îl creionez. Nu sunt un guru al businessului, dar sunt o ghicitoare în cifre, iar cifrele îmi vorbesc, le ascult cu sfințenie și mă păzesc de patima nechibzuinței.

Toate acestea vreau să le împărtășesc cu tine, pentru că greul nu s-a terminat, urmează! Nu am o baghetă magică, dar îți voi mărturisi ce m-a ajutat pe mine și pe cei din jurul meu. Nu îți promit soluții abracadabrante, dar te ajut să privești dincolo de aparențe, de texte încâlcite și de chichițe ascunse. Nu îți voi explica formule complicate și nici nu îți voi preda manuale tehnice, dar îți arăt adevărul gol-goluț, chiar dacă doare. Vom analiza împreună semnele afacerii tale și te voi ajuta să iei singur deciziile, în cunoștință de cauză.

Te aștept la cursul online “Cum să-ți adaptezi afacerea la contextul actual” din 16 și 17 septembrie 2020. Apasă aici pentru mai multe detalii și înscrie-te.

Poate că nu voi schimba lumea, dar eu am început să-mi schimb afacerile. Acum e rândul tău!

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro cu întrebarea care te frământă cel mai tare, iar eu îți promit că îți voi împărtăși părerea mea la curs.

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Kurzarbeit și alte facilități – măsuri pentru sprijinirea angajaților si angajatorilor

Guvernul tocmai a aprobat și publicat de câteva zile OUG 130/2020 – privind măsuri de sprijin destinate salariaților si angajatorilor (…) pentru stimularea forței de muncă. Pe lângă kurzarbeit (pam pam), mai avem avem câteva măsuri, respectiv facilități pentru zilieri, telemuncă și sezonieri.

Dureros este că aceste măsuri sunt anunțate întâi la tv, că dau bine pe sticlă, dar că antreprenorii nu sunt obișnuiți să urmărească monitoarele oficiale și să le înțeleagă (și nici nu trebuie – ei au alte griji). Ele sunt scrise cu chichițe, virgule și condiționări care nu sunt explicate și despicate în postările de facebook sau în intervențiile electorale. Antreprenorii își iau contabilul la rost că vor și ei ce au zis la tv, iar contabilii sunt niște pramatii puturoase care se opun și nu vor, domle să le aplice!

Kurzarbeit – măsura mixtă de șomaj tehnic și muncă efectivă

Este cerută de mediul de afaceri încă din aprilie, însă ea a venit abia acum, cu lentoarea cu care ne-a obișnuit guvernul în această perioadă grea de criză economică. Nu zic că nu e bună, dar era eficientă acum patru luni, însă cineva trebuie să le zică faptul că au transformat niște măsuri bune în decizii proaste! Repet, nu putem să ne potrivim deciziile manageriale cu campania electorală, mai ales că timpul trece și economia moare!

Ce zice această măsură? Pe perioada stării de urgență/alertă/asediu angajatorii pot reduce timpul de lucru cu 50%, iar pentru diferență statul plătește o indemnizație de 75%.

Să nu le aduni dacă ai fost corijent la matematică, pentru că 75% din 50% înseamnă 37,5%, deci un angajat primește 87,5% din brut și muncește jumătate din timp, de aceea spuneam că era bună în situația de urgență, cănd oamenii se urcau pe pereți în casă  și când ar fi fost util să facă inventare sau să dea cu mătura în depozite.

Condiționări la măsura mixtă – kurzarbeit

  1. Se aplică pentru minim 10% din numărul de salariați.
  2. Se justifică reducerea activității prin diminuarea cifrei de afaceri din luna anterioară cu minim 10% față de luna similar a anului precedent. Pentru ONG, PFA, II sau IF – diminuarea se raportează la veniturile realizate.
  3. Salariații care beneficiază de această măsură nu pot efectua muncă suplimentară la același angajator.
  4. Acordarea de bonusuri sau alte adaosuri la salariul de bază se efectuează după finalizarea măsurii.
  5. Se stabilește pentru cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive.
  6. Se stabilește programul de lucru pentru întreaga lună și se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte.
  7. Se transmite în revisal cu o zi înainte de începere.
  8. Indemnizația este suportată de angajator și se achită la data plății salariale.
  9. Se decontează după depunerea declarației 112 și plata taxelor. (Adică cam ca la 41,5% din OUG 92 și vor încasa banii la Sfântul Așteaptă, pentru care nu sunt bani și nu s-au efectuat decontările).
  10. Dacă angajatorul nu primește diferența, nu are dreptul să recupereze banii de la angajat, adică rămăne cu banii dați și cu buza umflată.
  11. Pe perioada implementării, sunt interzise angajările pe poziții similare.
  12. Salariatul beneficiază de celelalte drepturi proporțional cu timpul lucrat (cam ca la șomajul tehnic când s-a trezit neasigurat).

Pentru curioși și senzații tari, recomand citirea integrală a ordonanței.

Zilieri

Entitățile care angajează zilieri, pot primi o bonificație de 35% din remunerația zilnică, pe o perioadă de 3 luni, nu mai târziu de 31 decembrie 2020 și cu respectarea legii 52/2011.

Pentru cei care nu știu, registrul electronic al zilierilor are aplicație pe telefon. Nu prea funcționează ea cum trebuie, dar e un progres.

Sezonieri – Contracte de muncă cu durată determinată de până la 3 luni

Pentru angajații sezonieri cu contracte de până la 3 luni, se suportă o parte din salariul acestora de 41,5% dar nu mai mult de o perioadă de 3 luni și asta până la 31 decembrie 2020. Regulile privind decontarea sunt aceleași din OUG 92 și am mai scris aici despre ele.

Nu te aștepta să primești banii curând, că nu sunt, iar agențiile de șomaj vor căuta tot felul de motive să îți ceară documente suplimentare, doar ca sa treacă timpul.

Telemunca

Pentru fiecare angajat (telesalariat – nu e cel de la televizor, da?) care a desfășurat activitate în regim de telemuncă, se acordă un sprijin financiar de 2.500 lei pentru bunuri și servicii necesare desfășurării activității în regim de telemuncă, pentru angajații care au lucrat cel puțin 15 zile lucrătoare de acasă.

Suma se acordă în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie, în limita fondurilor alocate (asta îmi place maxim și îmi aduce aminte de cozile la carne și banane, când se termina marfa în fața mea – copilărie de decrețel frustrat).

Modalitatea de acordare se stabilește prin ordin de ministru, deci nu te așeza încă la coadă. Și încă ceva, trebuie să justifici cumpărăturile făcute cu documente, altfel dai banii înapoi.

Și încă ceva – măsurile NU se aplică pentru:

  • Instituții publice (funcționarii publici oricum lucrează 50% și primesc salariul integral)
  • Angajatorii aflați în faliment, dizolvare, lichidare sau cu activitățile suspendate
  • Angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale (paradisurile fiscale – mai pe românește).

Atenție că amenzile pleacă de la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, dacă se abuzează de aceste măsuri și se minte în acte!  

Să îți fie bine!

Foto credit: Oku

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Acordarea granturilor de un miliard de euro pentru IMM-uri – Partea a III-a Investiții

Citește aici introducerea în program și partea I despre microgranturi.

Citește aici partea a II-a despre granturile pentru capital de lucru.

Te anunț de pe acum că este un articol lung, plin de liste numerotate, care se citește cu pixul în mână cel puțin o dată pe zi, până la publicarea ghidului solicitantului, așa că îmi cer scuze de pe acum, mi-a fost milă să condensez informația și să te privez de detalii esențiale.

Care sunt investițiile eligibile?

Se admit investiții în domeniul curent de activitate sau într-un domeniu diferit, necesare pentru:

  • extinderea capacităților de producție existente, precum și pentru extinderea capacităților de prestări servicii;
  • realizarea de unități noi ale capacității de producție existente, precum și pentru realizarea unor unități noi de prestare servicii;
  • reabilitarea/modernizarea unităților de producție existente, precum și pentru reabilitarea/modernizarea unor unități noi de prestare servicii.

Valoarea granturilor pentru investiții și cofinanțare

Granturile se acordă pe proiect și beneficiar și au o valoare cuprinsă între 50.000 € și 200.000 €, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor de investiții depuse.

Sumele de mai sus nu includ cofinanțarea proprie, stabilită în procent de minimum 15% din valoarea grantului din regiunile mai puțin dezvoltate și 30% din regiunea București – Ilfov.

Deja la această secțiune de proiecte nu mai avem limitări de cifră de afaceri, ca la cele două anterioare, adică ți se dau bani atâția câți poți să duci.

Cui se acordă granturile pentru investiții?

Cum spuneam, domeniile de activitate sunt mai extinse față de programele anterioare, dar studiază cu atenție Anexa 3 (hai că exagerez cu insistența, nu-i așa?) și vezi ce CAEN-uri secundare și autorizate ai!

Legiuitorul include urmatoarele domenii:

  1. industria alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;
  2. industria auto și servicii specifice auto, inclusiv servicii de reparații și spălătorii auto și altele asemenea;
  3. energie și echipamente/tehnologii/utilaje pentru eficiență energetică;
  4. construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții;
  5. servicii de transport, inclusiv servicii de transport internațional;
  6. servicii de îngrijire și întreținere corporală;
  7. servicii de reparații și întreținere;
  8. turism, pensiuni turistice, hoteluri, restaurante și servicii de agrement, inclusiv infrastructura specifică de agrement;
  9. confecții metalice/lemn/mobilier;
  10. confecții textile/pielărie;
  11. industria farmaceutică și echipamente medicale, inclusiv depozite medicale pentru intervenții în situații de urgență;
  12. industrii creative, inclusiv din domeniul culturii și serviciilor creative;
  13. servicii de educație: creșe și grădinițe, școli;
  14. servicii de sănătate: cabinete medicale, echipamente medicale, dispozitive medicale și altele asemenea;
  15. comerț.

Condiții cumulative de acordare:

a) au avut activitate curentă/operațională desfășurată de minimum un an înaintea depunerii cererii de finanțare;

b) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din exercițiile financiare din ultimii 2 ani înainte de depunerea cererii de finanțare;

c) se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;

d) realizează minimum 50% din valoarea veniturilor planificate în cadrul planului de afaceri anexă la cererea de finanțare în primii 2 ani de durabilitate, iar diferența până la sfârșitul perioadei de durabilitate, respectiv anul al treilea;

e) dispun de cofinanțare proprie a proiectului în procent de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, iar pentru regiunea București-Ilfov, de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare;

f) se angajează să prezinte dovezi privind rezonabilitatea costurilor pentru investițiile pentru care se solicită ajutor de stat.

Care sunt criteriile de selecție?

a) criterii de evaluare a rentabilității proiectelor de investiții, denumit în continuare RIR; (criteriile și punctajul se regăsesc în Anexa 4 la OUG 130/2020); 

b) criterii privind cofinanțarea proiectelor de investiții;

c) raportul între profitul operațional și grantul solicitat;

d) apartenența domeniului de activitate – cod CAEN – la soldul balanței comerciale. Vor fi sprijinite prioritar domeniile de activitate în care în anul 2019 importurile au fost mai mari decât exporturile și au avut o contribuție la soldul negativ al balanței comerciale.

Selecția proiectelor spre aprobare se face în ordinea descrescătoare a punctajului și în limita bugetului aprobat.

Departajarea proiectelor se face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.

Categorii de cheltuieli eligibile pentru investiții:

a) cheltuieli cu realizarea/achiziția construcțiilor, achiziția de echipamente, inclusiv IT&C, tehnologii software, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, achiziția de terenuri în limita a 10% din valoarea eligibilă a proiectului, cheltuieli cu consultanța și proiectarea, managementul de proiect, asistența tehnică, dirigenția de șantier, cheltuieli de sistematizare și amenajare teritorială a terenurilor, cheltuieli de mediu, cheltuieli cu racordarea la utilități, cheltuieli privind accesibilitatea, cheltuieli de promovare, participare la târguri, evenimente, conferințe, cheltuieli privind studiile, cheltuieli privind drepturile de proprietate intelectuală, active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității, precum și orice alte categorii de cheltuieli care sunt în legătură cu proiectul de investiții care face obiectul contractului de finanțare;

b) cheltuieli pentru realizarea de depozite de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare destinate intervenției pentru situații de urgență;

c) cheltuieli cu achiziția de echipamente, inclusiv echipamente IT&C, tehnologii software, tehnologii, utilaje, instalații, dotări independente, mobilier de birou și mobilier specific, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe pentru unitățile de producție/prestări servicii existente, precum și active necorporale referitoare la brevete de invenție, mărci de produse, software necesar desfășurării activității.

Suplimentar, pentru domeniul serviciilor de transport sunt prevăzute cheltuieli eligibile în plus față de acestea, dar le regăsești în textul ordonanței. 

Categorii de activități NEfinanțabile:

  1. servicii de consultanță, studii și alte activități asimilate;
  2. investiții pentru sedii de birouri;
  3. cheltuielile generate după punerea în funcțiune a investiției (salarii, materii prime, materiale consumabile, reparații și mentenanță).

Mult și greu a fost, pe principiul ca lucrurile nu sunt simple, ca să nu ne plictisim. Știu, și eu și tu am avut așteptări mari de la această ordonanță, de aceea suntem dezamăgiți, pentru că puterea stă în detalii. Nu mă refer aici la guvernanți, ci la puterea și dârzenia ta de a aplica și implementa aceste finanțări, oricât de dificil ar părea. 

Să îți fie bine!

Foto credit: Oku

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Acordarea granturilor de un miliard de euro pentru IMM-uri – Partea a II-a Capital de lucru

Citeste aici Partea I – Microgranturile

Creștem nivelul de adrenalină și ajungem la a doua categorie de granturi, cu un pot ceva mai mare decât anterioara. Grantul pentru capitalul de lucru este ajutorul de stat acordat sub formă de cotă forfetară (adică gradual/procentual) reprezentând 15% din cifra de afaceri înregistrată în 2019.

Ce este capitalul de lucru?

Capitalul de lucru = diferența dintre activele curente și datoriile curente ale unei întreprinderi.

Care este valoarea granturilor pentru capitalul de lucru?

Cum spuneam mai sus, limita maximă este de 15% din cifra de afaceri înregistrată în 2019, dar legiuitorul a simțit nevoia să facă următoarele precizări:

  1. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cuprinsă între 5.000 și 13.500 €, valoarea grantului este de 2.000 €.
  2. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cuprinsă între 13.501 și 1.000.000 €, valoarea grantului este de 15% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 150.000 €.
  3. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri de peste 1.000.000 €, valoarea maximă a grantului este de 150.000 €.

Cui se acordă granturile pentru capital de lucru?

Aceste granturi sunt preponderent pentru firme care activează în următoarele domenii de activitate: restaurante, hoteluri, cafenele, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia, servicii din domeniul transporturilor, agentiilor de turism, editurilor/librăriilor/bibliotecilor, industriilor creative, organizări de evenimente, acelor a căror activitate a fost interzisă ori redusă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau de alertă. Lista domeniilor de activitate eligibile este prevăzută în Anexa 2 a OUG 130/2020.

Atenție!!! Te sfătuiesc să studiezi Anexa 2 cu atenție, să îți verifici actul constitutiv și CAEN-urile autorizate, apoi să vezi dacă te încadrezi în condițiile de acordare. Solicită un certificat constatator de la Recom, dacă nu îți aduci aminte care sunt CAEN-urile tale autorizate. 

Pe lângă cele precizate în textul legii, în anexa 2 regăsim domenii de activitate care nu prea au legătură cu ce a zis poetul în actul normativ, probabil scăpate din neatenție și fără nicio intenție. Dar te las pe tine să îți dai cu părerea: fabricarea articolelor din paie; tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; fabricarea suporților magnetici și optici; fabricarea bijuteriilor, instrumentelor muzicale, jucăriilor; comerț cu amănuntul al discurilor și benzilor magnetice; activități de difuzare și transmitere de programe; activități de telecomunicații; activități de servicii în tehnologia informației; cercetare-dezvoltare în științele sociale; publicitate și activități de studiere a pieței; alte activități profesionale, științifice și tehnice. Departe de mine gândul de a spune că aceste activități nu au fost afectate de COVID, dar parcă unele din ele nu prea au fost restricționate, iar altele, care nu se regăsesc pe listă, special uitate (uite aici la ce ma refer)!

Ce primesc întreprinderile legate?

Dacă un beneficiar face parte din categoria întreprinderilor legate (deține mai multe firme cu diferite domenii de activitate) și a depus mai multe cereri pentru grantul de capital de lucru, valoarea cumulată nu poate depăși 250.000 €.

Valoarea grantului pentru capital de lucru NU include cofinanțarea de 15% din grantul solicitat, adică nu primești tot necesarul pentru capitalul de lucru calculat după formula de mai sus, trebuie să te scotocești și tu prin buzunare de 15%.

Condiții cumulative de acordare:

  1. Au obținut certificat pentru situații de urgență. Despre certificatul de urgență am scris aici, cu mențiunea că tocmai se deschide o nouă sesiune de eliberare a acestora în perioada 1 august – 15 septembrie 2020.
  2. Au înregistrat profit operational din activitatea curentă în unul din ultimele două exerciții financiare înainte de depunerea cererii, potrivit situațiilor financiare depuse, adică în 2018 și 2019 (această condiție va descalifica multe firme neperformante).
  3. Dispun de coparticipare la constiturea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului (probabil că vom fi luminați de ghidul solicitantului care va apărea în viitor).
  4. Mențin sau suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni de la data acordării granturilor, excepție pentru sezonieri și zilieri (aici prevăd multă aglomerație în Revisal). Această condiție trebuie gândită bine, înainte de a lua decizia de a depune cererea de finanțare.

De aici lucrurile se desfășoară cu copy/paste ca în cazul microgranturilor, cu mici excepții.

Categorii de cheltuieli eligibile pentru capital de lucru:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri și alte categorii de stocuri necesare activității curente;
b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv furnizorii de utilități;
c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract;
d) cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea de bază;
e) cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală;
f) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității;
g) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente pentru reluarea activității;
h) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul de stat;

Verificarea cheltuielilor eligibile se va face pe un eșantion de 1% din beneficiarii aplicanți. Recunosc că nu mă încântă să citesc această frază tipărită negru pe alb, așa că atenție amatorilor de senzații tari și jucătorilor la ruletă. Beneficiarii vor depune o declarație pe propria răspundere privind folosirea grantului și riscă returnarea sumei și plata accesoriilor.

Cererile vor fi aprobate în ordinea depunerii, pe principiul “primul venit – primul servit” și prevăd o înghesuială mai mare decât am trăit în vinerea mare la prima strigare a lui IMM Invest.

Beneficiarul va depune raportul de progres privind cheltuielile efectuate la bancă în termen de 180 zile de la data la care disponibilul a fost transferat în contul bancar al acestuia. Aceasta este excepția de derulare a finanțării, față de microgranturi.

Să îți fie bine!

Urmează partea a III-a, așa că stai pe aproape și dă subscribe!

Foto credit: Oku 

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Acordarea granturilor de un miliard de euro pentru IMM-uri – partea I – Microgranturile

Am așteptat granturile pentru IMM-uri cu sufletul la gură, înca de când au fost promise de guvern și iată-le publicate în OUG 130/2020, nu tocmai în forma discutată și dezbătută cu mediul de afaceri. Dezamăgirea antreprenorilor este maximă în momentul de față, în sensul că nu s-a ținut cont de nicio propunere, sugestie, promisiuni făcute în ședințe, întâlniri, drafturi de proiecte care au circulat în decursul a patru luni. Ne-am întors la liste de CAEN-uri alese la plezneală și fără nicio legătură cu realitatea afacerilor zdruncinate de criză.

Adevărul că începutul ordonanței este promițător (asta le-a ieșit bine) și îți stârnește râuri de lacrimi și valuri de recunoștință pentru grija pe care guvernanții o poartă mediului de afaceri. Sentimentul se păstrează preț de două pagini, cât durează expunerea de motive și contextul economic. Dacă mergi mai departe, ai nevoie de xanax și ceva tare de băut, depinde în ce categorie te încadrezi: te umflă plânsul sau râsul.

Eu îți recomand să te păstrezi pentru final, la cele trei anexe cu codurile CAEN eligibile. Aici putem să croșetăm împreună un pamflet cu audiență mai tare decât Las Fierbinți. Îți dau un hint și pe urmă să vezi cum ne zboară imaginația: închirieri casete video, construcția de bărci și vânzarea de armament și muniție. Profunda gândire strategică cu care se susține economia dâmbovițeană grav afectată de COVID!

Lăsând pamfletul la o parte, hai să trecem la lucruri serioase.

Ce sunt granturile?

Granturile sunt sume de bani acordate în susținerea unui proiect și care nu se returnează, de obicei având valori destul de mici față de alte fonduri nerambursabile, un gen de bani de coșniță, dar cu destinație bine stabilită.

Granturile sunt împărțite în următoarele categorii:
1. Microgranturi acordate sub formă de sumă forfetară – maxim 2.000 €;
2. Capital de lucru acordate sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri;
3. Granturi pentru investiții acordate în baza proiectului de investiții;

Cine sunt beneficiarii ajutorului de stat?

Actul normativ vine cu o serie de definții pe care îți recomand să le citești așa cum au fost definite de legiuitor. Beneficiarii sunt: microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, PFA-uri, CMI-uri (cabinete medicale individuale unde definiția este explicită), ONG-uri cu activitate economică.

Partea I Microgranturile

Microgranturile au valoarea de 2.000 € și se acordă o singură dată, sub formă de sumă forfetară. Formula de calcul a sumei forfetare este adânc îngropată în regulamentele europene, dar probabil că va fi explicată în normele metodologice și ghidul solicitantului.

Beneficiarii microgranturilor:

1. Întreprinderile mici și mijlocii care fac dovada prin situațiile financiare depuse că nu dețin salariați cu contract individual de muncă la data de 31 decembrie 2019.
2. PFA, ONG cu activitate economică în unul din domeniile de activitate prevăzute în Anexa 1.

3. PFA/CMI implicați în activitatea pacienților cu COVID și care NU au beneficiat de stimulentul medical conform OUG 43/2020. Detaliile vor fi reglementate în Ghidul solicitantului.

!!! Se pare că pentru IMM-uri nu sunt restricții de CAEN și că Anexa 1 se aplică doar în cazul PFA-urilor și ONG-urilor!!!

Condiții cumulative de acordare:

1. Au desfășurat activitate curentă/operațională pe perioada a cel puțin unui an calendaristic înainte de data depunerii cererii de finanțare, cu excepția PFA/CMI (acestora le este permisă începerea activității până la data de 1 februarie 2020).
2. Au obținut o cifră de afaceri în 2019 de cel puțin echivalentul în lei a 5.000 € la data depunerii cererii (adică la cursul lei/euro de la data depunerii cererii – evident că este mai mare decât cursul de la sfârșitul anului – o ciupeală ieftină a legiuitorului și o complicătură să urmărească fiecare curs valutar din ziua depunerii) – excepție pentru PFA, CMI și ONG.
3. Își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin 6 (șase) luni de la acordarea micrograntului.

Categorii de cheltuieli eligibile pentru microgranturi:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri și alte categorii de stocuri necesare activității curente;
b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv furnizorii de utilități;
c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract;
d) cheltuieli privind achiziția de servicii și reparații necesare activității curente de bază, cu excepția serviciilor de consultanță, studii și alte categorii de servicii indirecte cu activitatea de bază;
e) cheltuieli privind echipamentele de protecție medicală;
f) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv de natura mijloacelor fixe necesare pentru reluarea activității;
g) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente pentru reluarea activității;
h) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul de stat;

Verificarea cheltuielilor eligibile se va face pe un eșantion de 1% din beneficiarii aplicanți. Recunosc că nu mă încântă să citesc această frază tipărită negru pe alb, așa că atenție amatorilor de senzații tari și jucătorilor la ruletă. Beneficiarii vor depune o declarație pe propria răspundere privind folosirea grantului și riscă returnarea sumei și plata accesoriilor.

Cererile vor fi aprobate în ordinea depunerii, pe principiul “primul venit – primul servit” și prevăd o înghesuială mai mare decât am trăit în vinerea mare la prima strigare a lui IMM Invest.

Etapele de derulare a programului de microgranturi – încâlcite sunt căile Domnului!

1. Publicarea Ghidului Solicitantului (nu vă înghesuiți, că mai durează).
2. Lansarea apelului de proiecte de către Ministerul Economiei (în parteneriat cu AIMMAIPE și STS).
3. Depunerea cererii de finanțare prin sistemul informatic în termen de 10 zile lucrătoare de la lansare.
4. Evaluarea conformității, eligibilității, tehnice și financiare în termen de 20 zile lucrătoare de la data depunerii cererii (aici am dat ochii peste cap).
5. Beneficiarul încheie contractul de acordare cu Ministerul Economiei și AIMMAIPE.
6. Se așteaptă finalizarea listei de beneficiari în limita creditului bugetar.
7. Plățile vor fi efectuate prin intermediul băncilor selectate de Ministerul Economiei, în termen de 7 zile calendaristice de la primirea banilor de la Ministerul Economiei. Comisioanele, dobânzile, taxele și alte cheltuieli bancare cad în sarcina beneficiarului de microgrant (nu este specificat termenul în care banii se transferă către bănci – pam pam).
8. Beneficiarul depune un raport de progres privind cheltuielile efectuate la bancă în termen de 90 zile (probabil calendaristice dacă nu este specificat) de la data încasării banilor. Nedepunerea raportului de progres în termen sau depunerea cu informații lipsă ori necompletarea cu documente solicitate (îmi e groază de acest aspect și modul în care băncile se vor transforma în organism de control) dă dreptul AM-POC/MEEMA/AIMMAIPE (nu contează, fă-te că ai înțeles) să inițieze demersurile pentru recuperarea sumelor.
9. Ministerul Economiei verifică (din când în când) condiția de menținere a activității timp de 6 luni, pe perioada de durabilitate a schemei, dar nu mai mult de 3 ani.

Cu multă muncă și sudoare, facem România mare! Glumeam! Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește. Acum cine e leneșul și cine e scumpul, tu decizi!

Să îți fie bine!

Urmează partea a II-a și a III-a, așa că stai pe aproape și dă subscribe!

Foto credit: Oku 

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Modificări la legea societăților comerciale – alte cârpeli la o lege învechită

În decembrie 2019 m-am bucurat ca o fraieră, atunci când parlamentul a adoptat inițial modificările la Legea 31/1990 – Legea societăților Comerciale, la inițiativa lui Claudiu Năsui, mai ales că am stat cu sufletul la gură să îi urmăresc parcursul. Am scris pe facebook, am făcut info pentru clienți și parteneri, am tradus în engleză, iar vestea a ajuns peste graniță. Doar că, onor președintele, nu a promulgat-o, iar eu m-am făcut de râs cu ștaif, atât în țară, cât și afară.

Nu am putut să înțeleg cum un guvern liberal și un președinte teoretic la fel, s-au opus cu îndârjire unei astfel de modificări pentru că nu avea culoarea potrivită, chiar dacă se potrivea perfect doctrinei, până în măduva oaselor. Așa că, acum am evitat să mă bucur până când nu am văzut-o publicată negru pe alb.

Dar hai să vedem care sunt motivele bucuriei mele din Legea 102/2020, intrată în vigoare la 5 iulie 2020.

O persoană fizică sau o persoană juridică poate fi asociat unic în mai multe SRL-uri.

Nu am înțeles niciodată motivul pentru care a existat limitarea asociatului unic într-o singură firmă. Mintea mea s-a blocat în limitare și a luat-o ca atare, că pământul e plat. Apoi am început să aflu care este filosofia acestei limitări și am întrebat diverși guru ai dreptului comercial, însă nu am fost lămurită. Ceva cu concurența neloială proprie, dar nimic concret.

Însă românul este inventiv și a găsit soluții de fiecare dată. Varianta folosită preponderent a fost cu asocierea minimă (1% – 5%) cu diverse persoane, de la soacre, mame, mătuși și ce mai avea antreprenorul pe lângă casă. Varianta a doua – firma 1 asociată în firma 2 împreună asociatul persoană fizică.

S-a pus problema de ce un antreprenor are nevoie de mai multe firme și de ce nu se mulțumește cu una singură. În afară de schemele multiple de licitații cu statul sau spălat de bani, mai există o mulțime de situații legale unde este recomandat să ai mai multe entități juridice, de genul:

  • Eficientizare fiscala
  • Centre de cost diferite pentru categorii de venituri diferite
  • Firme cu CAEN special și autorizări speciale (la care este limitat numarul de CAEN-uri)
  • Pregatirea pentru un exit viitor
  • Proiecte unde este important domeniul principal de activitate
  • Finanțări speciale sau subvenții în funcție de CAEN-ul principal

Acum, e la liber. Un asociat unic poate avea singur câte firme dorește.

La același sediu pot funcționa mai multe societăți fără să fie limitat la numărul de încăperi.

Limitarea asta am înțeles-o, doar că nu am fost de acord cu ea. Se dorea a împiedica firmele fantomă. După cum spun de multe ori, o neputință a instituției care ne-a condamnat pe toți ceilalți.

Îmi amintesc de răposatul Ordin 1984 (cine nu l-a citit pe George Orwell e cazul să o facă) și care trimitea în control Garda Financiară (fie-i țărâna ușoară) la înscrierea în scopuri de TVA, “să vază iei sediul” cu ochii lor. Și iată că, chiar și așa, evaziunea și firmele fantomă nu s-au eradicat.

Ce a născut această prevedere? Drumuri peste drumuri, costuri suplimentare, timp pierdut, complicături existențiale, firme deschise in bucătărie, hol, wc și garaj. A născut ideea că lucrurile nu sunt făcute ca să fie simple, tocmai pentru a fi complicate. A născut case de avocatură cu venituri frumoase pentru sedii la sute de firme. A născut tone de hârtii și dosare cu șină plimbate la registrul comerțului. A născut sedii expirate și firme inactive. A născut tva nedeductibil și procese în instanțe.

Aș mai scrie o carte dacă m-aș apuca să povestesc problemele legate de sediul social, dar cred ca avem amândoi lucruri mai importante de făcut, decât să răscolim trecutul și mizeriile birocratice.

Se elimină acordul vecinilor, dacă societatea NU desfășoară activitate la sediu.

Bucuria mea e maximă, sinceră să fiu, din mai multe puncte de vedere. Primul este legat de piedestalul pe care se cocoțase președintele de condominiu, în timp ce atârna la mica ciupeală, să îi pice de-un șpriț. Acea ură proletară față capitaliștii ăștia de patroni, care fac bani cu lopata. Trebuia să alergi după administrator să îți semneze o prostie de hârtie și să te pupi cu vecinii cu care te porcăisei de-a lungul timpului. Au fost multe refuzuri, multe șicane, multe șantaje, multe drame.

A doua bucurie este pentru neutralizarea comitetului de scară, care suprataxau discriminiatoriu firmele și le băgau pe gât toate reparațiile de lift și de terasă. Îmi aminesc de o firmă mică la parter de bloc cu două persoane, care figurau la întreținere cu 10 (zece – ai citit bine) locatari și plăteau pe măsură, pentru că așa hotărâse comitetul de scară.

Iar a treia bucurie este pentru șomajul babelor din fața blocului, alea care reclamă tot ce e posibil. Da, da, cele care împut scara cu mujdei de usturoi și pește prăjit, dar reclamă firmele din bloc că imprimanta nu le lasă să doarmă, că umblă cu substanțe interzise, că fac sucuri în cadă, că e bordel clandestin. Și câte și mai câte.

Să nu crezi acum că avem o lege a societăților comerciale frumoasă, suplă și modernă. Chiar dacă a fost republicată în 2004, Legea 31/1990 este în continuare la nivelul vremurilor în care a fost creată, pe timpul bișniței, speculei și a marilor tunuri. Are aproape 25 (mai exact 23) modificări și necesită reparații morale capitale. Sper să apuc să mă bucur de o lege nouă, nu doar de cârpeli și peticiri. Sper, dar nu sunt convinsă!

Să îți fie bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare

Beneficiarul real și mătușa Tamara

Modificări privind declararea beneficiarului real și completarea Legii 129/2019 privind combaterea spălării banilor.

Declarația privind beneficarii reali mi-a creat multe frustrări, mie cel puțin. Am vrut să experimentez birocrația în forma ei pură la cote maxime și fix de asta am avut parte. În luna ianuarie m-am prezentat la Registrul Comerțului, să îmi îndeplinesc obligațiile și să mă supun legii. Formularul de-acasă nu s-a potrivit cu cel de pe site; m-am dus câine surd la vânătoare fără dosar cu șină, noroc cu sacoșa paznicului dotată cu cele de cuviință; am constatat că îmi trebuiesc două mastere să completez declarația; semnătura de pe colțul mesei din incintă nu a fost valabilă pentru că trebuia să semnez în fața Măriei Sale Funcționarul Public (graba strică declarația). M-am dus bou și m-am întors vacă, pentru că cerneala din stiloul meu nu a fost potrivită.

Nu aș vrea să fac analiză pe textul initial și să mă gândesc ce a vrut să zică legiuitorul cu această declarație a beneficiarului real și cum spera el că se vor prezenta hoarde de mătuși și soacre, să declare că sunt interpuse la fileul societății comerciale. Dar această punere în practică demonstrează ce declar de niște ani: legislația noastră este reactivă și făcută pentru hoți (că deh, hoțului de hoț îi e frică), fără să existe prezumția de nevinovăție și fără să elimine cauza și nu efectul. Este vorba despre incompetența instituțiilor de a elimina evaziunea și șmenurile, de a nu-și asuma responsabilitatea, așa că ne condamnă pe toți la moarte, ne încolonează la cozi și ne îngroapă de hârtii.

Noroc cu pandemia și cu OUG 70/2020 care a amânat declarația până la 1 noiembrie 2020, cât să nu luăm cu asalt ghișeele închise de la Registrul Comerțului.

Legea 108/2020 intră în vigoare din 9 iulie și corectează puțin din anomaliile produse, dar Legea 129/2019 îmi dă în continuare fiori pe șira spinării.

Persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice NU mai au obligația declarării beneficiarului real. Registrul Comerțului va completa din oficiu Registrul beneficiarilor reali pe baza documentelor puse la dispoziție.

De asemenea, pentru aceștia a fost eliminată obligația de a depune declarația în 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

În cazul asociaților persoane juridice, obligația rămâne valabilă, de a depune declarația privind beneficiarii reali și ori de câte ori apare o modificare a datelor de identificare, în 15 zile de la producerea modificării.

Iată încă un motiv pentru care nu recomand asociat persoană juridică într-un srl.

Din păcate, Legea 108 nu a eliminat prevederile referitoare la obligația ONG-urilor (asociații și fundații) de a declara beneficiarul real (a se vedea articolul 344  din OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile în acest sens, care nu este modificat).

Art. 344. – (1) Anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, asociația sau fundația are obligația de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, în vederea înregistrării actualizării evidenței privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor.

(2) În acest scop, consiliul director al asociației sau fundației împuternicește o persoană fizică pentru a comunica, printr-o declarație pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, datele de identificare ale beneficiarului real.

(3) Declarația anuală prevăzută la alin. (1) se comunică Ministerului Justiției până la data de 15 ianuarie.

(4) Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declarația prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Îmi susțin părerea că legislația românească este reactivă și nu se bazează pe prezumția de nevinovăție. Din contră, contribuabilul curat, cinstit, onest este obligat în fiecare zi să jure pe roșu și să îsi demonstreze nevinovăția. Iar dacă acum asistăm la niște cârpeli și peticiri, în realitate este nevoie de o reformare a sistemului din temelii. Dar oare mai apucăm?

Să îți fie bine!

Foto credit: Valentina Saygo

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta. 

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util. 

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!

Distribuie Aceasta Postare