Bonificațiile – plus avantaje în natură și cheltuieli sociale

Așa cum scriam AICI, anul 2023 a venit cu modificări substanțiale la Codul Fiscal, inclusiv în zona salariilor. Și da, majoritatea acestor bonificații, dublu limitate și încâlcite, nu fac altceva decât să sperie angajatorii, într-o perioadă în care ele ar fi trebuit încurajate. Am tot evitat să detaliez acest subiect… doar că acum tocmai ce au fost incluse bonificațiile în declarația 112, cea în care declarăm impozitele și contribuțiile salariale.

De ce să acord beneficii salariaților?

Nu de puține ori mi-a fost pusă această întrebare, ultima dată chiar la o conferință de fiscalitate, pe principiul că „Ce? Eu sunt corporație să acord beneficii salariale?”. Iată câteva motive:

  • Pentru că e criză de forță de muncă
  • Pentru că îți poți fideliza și motiva angajații, ajutându-te de toate facilitățile fiscale
  • Pentru că unele sunt mai ieftine decât o creștere salarială (vezi tichetele cu impozit 10% comparativ cu 10% + 10% + 25%)
  • Pentru că îți pasă de angajații tăi
  • Pentru că îi poți motiva mai ușor

Și nu uita, vorbim despre pachetul salarial și nu despre salariu. Toate bonificațiile sunt costuri și intră în pachetul salarial. Cum ziceam, e o chestie de mindset, dar nu pentru toată lumea.

Bonificații plafonate la 33% din salariul de bază

  1. Prestații suplimentare primite de salariați ca urmare a clauzei de mobilitate – altele decât diurnele.
  2. Contravaloarea hranei acordată de angajator – plafonată în limita unui tichet de masă. Nu ne referim la tichetele de masă, dar da, este discriminator, pentru că tichetele de masă nu intră în această plafonare de 33% din salariul de bază al angajatului.
  3. Cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/locuit puse la dispoziție de către angajator în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul minim (adică pentru 2023 este de 3.000 lei x 20% = 600 lei. Oare unde s-or găsi așa chirii, mai ales acolo unde legea te obligă să pui la dispoziție cazare?
  4. Contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament pe perioada concediului de odihnă
  5. Contribuția la fondurile de pensii facultative – limitată la maxim 400 euro pe an (400 euro x 5 = 2.000 lei : 12 = 166 lei/lună).
  6. Asigurare suplimentară de sănătate – limitată la maxim 400 euro pe an (400 euro x 5 = 2.000 lei : 12 = 166 lei/lună).
  7. Bonificația pentru tele-muncă în limita a 400 lei lunar, dar proporțional cu numărul de zile lucrate în regim de tele-muncă (mă ia capul dacă fac calculul pentru sistemul hibrid). De exemplu, pentru o lună cu 20 zile lucrătoare, din care 8 zile lucrate de acasă, primești 80 lei.
  8. Contravaloarea abonamentelor sportive – limitată la maxim 400 euro pe an (400 euro x 5 = 2.000 lei : 12 = 166 lei/lună).

Alte forme de bonusare/avantaje în natură

  1. Bonusuri suplimentare – acordate în funcție de performanțe, sunt venituri salariale și se impozitează ca atare; pe românește… „cu de toate”: impozit salariu 10%, CAS 25%, CASS 10%.
  2. Participația salariaților la profit – ar fi fost frumos să fie încurajată această practică, dar este la fel ca mai sus, se impozitează „cu de toate”.
  3. Cursuri profesionale – ținând cont că este obligația angajatorului (vezi Codul Muncii art.194) ca, cel puțin la doi – trei ani, angajatorul să școlească angajatul, ca să nu se plafoneze, cursurile profesionale nu sunt taxate suplimentar.
  4. Ziua de naștere liberă și plătită – la faza asta m-am enervat rău, când am văzut că aleșii nostrii au făcut un proiect de lege, pentru a obliga angajatorii să aplice. Eu acord ziua de naștere liberă de ceva ani, dar nu mă obliga tu să o fac. Pe bune? Angajatorul are numai obligații?
  5. Mașina de serviciu – asta e cu schepsis și mulți ani a fost interpretată de inspectorii fiscali ca avantaj în natură și impozitată „cu de toate”. Bine că s-a terminat cu bâlciul, dar mare grijă, că nu s-a terminat cu foaia de parcurs.
  6. Decontarea transportului – nici asta nu se impozitează, dar trebuie prevăzută în regulamentul intern, mai ales pentru angajații care se cam plimbă (de nevoie) în timpul serviciului.

Cheltuieli sociale în limita a 5% din fondul de salarii

  1. Ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru boli grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, proteze, pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament.
  2. Cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în proprietatea contribuabilului: școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, etc.
  3. Cheltuieli reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale ale minerilor. Ce avem noi aici? A treia limitare!
  4. Ale cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a regulamentului intern (apropos de ceea ce zic mereu: regulamentul intern este legea angajatorului și cel mai important instrument în favoarea acestuia – doar dacă este bine făcut și nu luat de pe net)

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura, apasă subscribe!

Facebook
LinkedIn
Email
WhatsApp

Abonează-te la newsletter!

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top