Proiectul de modificare a Codului fiscal introducea momentul T0 al declarării averilor de peste 1 mil. €

Cine are avere de peste 1 milion de euro şi nu poate dovedi de unde o are ar putea fi „iertat” de Fisc dacă declară întreaga sumă şi plăteşte impozitul de 16%, în cazul în care se schimbă Codul fiscal. Cine are avere de peste 1 milion de euro şi nu poate dovedi de unde o are ar putea fi „iertat” de Fisc dacă declară întreaga sumă şi plăteşte impozitul de 16%, în cazul în care se schimbă Codul fiscal.

O parte dintre modificările Codului fiscal discutate în prezent la Ministerul de Finanţe vizează persoanele cu averi mai mari de 1 milion de euro care nu pot fi justificate, cărora autorităţile intenţionează să le acorde un moment T0 de la care să poată intra în legalitate.

„Contribuabilii prevăzuţi la art. 59 alin. (1) lit. a) (adică persoanele fizice rezidente cu domiciliul în România care obţin venituri din ţară şi din afara ţării – n.red.) care deţin la data de 31 decembrie 2016 un patrimoniu net de cel puţin 4.500.000 lei au obligaţia să depună până cel mai târziu la data de

31 martie 2017 o declaraţie de patrimoniu“, se arată în propunerile de modificare a Codului fiscal. Ideea acestei măsuri îi aparţine lui Gabriel Biriş, care a fost până ieri secretar de stat la Finanţe responsabil cu legislaţia fiscală şi care şi-a depus demisia în urma scandalului creat după apariţia în presă a acestui proiect de lege de modificare a Codului fiscal aflat în lucru la Finanţe.

Conform propunerilor discu­tate la Finanţe, persoa­nele care au averi de peste 1 milion de euro, dar care nu le pot justifica tre­buie să le declare la Fisc şi să comunice totodată suma pe care nu o pot justifica, iar înce­pând de la acea dată să plă­tească impozit de 16% pen­tru aceste venituri. În a­ceastă categorie intră per­soanele care nu pot dovedi că au obţinut banii din divi­dende sau din moşteniri, cum se practică de obicei.

În opinia Valentinei Saygo, expert contabil şi managing partner la firma Ask for Accounting, pe lângă această „amnistie fiscală“ oferită persoanelor care au averi pentru care nu pot justifica sursele, noul proiect de lege stabileşte un termen limită şi o suma minimă de declarare a acestor venituri, precum şi forma sub care acestea se pot afla. Astfel, termenul-limită de declarare este de 25 ianuarie 2017 – 31 martie 2017, iar forma sub care se regăsesc veniturile este reprezentată de: contravaloarea clădirilor şi a terenurilor deţinute direct sau indirect în ţară sau în străinătate, a maşinilor şi a obiectelor de artă, a titlurilor de participaţie, a surselor din conturi, a împrumuturilor sau a profiturilor nedistribuite de către firme care au impozit pe profit de sub 10% (toate deţinute direct sau indirect, în ţară sau în străinătate).

„În proiectul de act normativ observăm evidenţiate bunuri care au făcut obiectul anchetelor DNA în scandalurile televizate în ultima vreme.  În mod deosebit îmi atrage atenţia punctul VI), care face referire la offshore-uri, respectiv la participaţia pe care persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România (trimitere la art. 59 alin. 1 lit. a) o au în firmele înregistrate în paradisurile fiscale. Dacă ne gândim cine sunt cei care deţin participaţii în firme înregistrate în paradisuri fiscale, aceştia pot fi deopotrivă atât din zonă politică dar şi din zonă privată. Trimiterea la art. 59 (persoanele fizice rezidenţe române, cu domiciliul în România) mă face să mă gândesc: ce se întâmplă cu excluderile acestui articol?“, se întreabă Valentina Saygo.

În opinia ei, noutatea adusă de viitoarea formă a articolului 117 este impozitarea cu 75% a patrimoniului nedeclarat după datele-limită.

„De aici trag concluzia că ANAF nu mai este dispus să ierte depăşirea acestei practici de nede­clarare a averilor ilicite. Acest lucru este de altfel echitabil într-o ţară civilizată şi aşteptat de multă vre­me de către cetăţenii corecţi şi oneşti“, a mai spus Valentina Saygo. Consultanţii fiscali spun că măsuri similare au fost luate şi în alte state din Uniunea Europeană, Italia fiind, de exemplu, un stat care a crescut încasările la buget şi a lărgit baza de impozitare în perioada crizei folosind o măsură similară.

„Este un moment T0. Dacă sumele pe care le ai depăşesc 1 milion de euro şi nu ai justificare pentru ei, îi declari acum. E momentul tău T0, ca să îi albeşti, e ca o intrare într-un circuit legal. (…) Dacă aş avea un client cu o avere mai mare de un milion de euro şi nu poate justifica anumite sume, eu l-aş sfătui să profite de acest moment T0, pentru că altfel riscă să lupte peste doi ani în instanţă pentru a arăta de unde îi are sau pierde 75% din sumă“, a explicat Floren­tina Şuşnea, managing partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală, audit şi analiză financiară PKF Finconta.

Ea a spus că, în mod normal, toţi cei care au acumulat sume mari pe care nu le pot justifica ar trebui să profite de un astfel de moment pentru ca apoi să „doarmă liniştiţi“.

Dacă cei care au averi de peste 1 milion de euro nu depun declaraţiile la timp pentru sumele nejustificate, la un control al Fiscului ei riscă să rămână fără 75% din acele sume.

„Cei care se află în această situaţie mai bine ar profita de momentul T0 pentru ca apoi să stea liniştiţi.

Ai acumulat banii la începutul anilor ‘90 sau în perioada 2005- 2006, când era o junglă, nu mai contează, spui acum ce sume ai, plăteşti impozitul şi apoi scapi.

Dar nu ştiu dacă gândirea corectă a unui om de taxe poate influenţa gândirea unor oameni care nu au obţinut banii din surse legale“, a mai spus Florentina Şuşnea.

La rândul său, Valentina aăygo spune că, totuşi, nu ştie cum s-a ajuns la suma limită de un milion de euro şi de ce este aceasta considerată drept un prag semnificativ.

„Să înţelegem că micile ciupeli sunt admisibile sau mai greu de urmărit? Gradul de toleranţă este destul de ridicat în aceste situaţii, în opinia mea“, a mai spus Valentina Saygo.

Cum arată propunerile din proiectul de modificare a Codului fiscal privind impozitarea averilor nejustificate:

După capitolul X se introduce un nou capitol, X1, având următorul cuprins:

„Declararea iniţială a patrimoniului şi impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate prin venituri impozabile

Art.  1171

Semnificaţia unor termeni şi expresii

(1) În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(a) patrimoniu net –  reprezintă diferenţa dintre drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin persoanei fizice;

(b) drepturile ce pot fi evaluate în bani însumează:

1. i) contravaloarea clădirilor şi terenurilor aflate în proprietatea contribuabilului persoană fizică, direct sau indirect, în ţară sau străinătate;
2. ii) contravaloarea autoturismelor, operelor de artă sau bijuteriilor, aflate în proprietatea contribuabilului persoană fizică, direct sau indirect, în ţară sau străinătate;

iii) valoarea titlurilor de participaţie, deţinute de contribuabil, direct sau indirect, în ţară şi/sau străinătate;

1. iv) sumele aflate în conturi, deţinute direct sau indirect, la bănci în ţară sau străinătate;
2. v) valoarea împrumuturilor acordate sau a obligaţiunilor deţinute de contribuabil;
3. vi) profiturile nedistribuite de către persoane juridice înregistrate în jurisdicţii în care cota de impozit pe profit este mai mică sau egală cu 10%, la care contribuabilul deţine, direct sau indirect, participaţii, proporţional cu cota de participaţie deţinută;

(c) deţinere indirectă – deţinerea unui drept prin intermediul unui afiliat, prepus sau împuternicit, indiferent de tipul înţelegerii, scrisă sau nescrisă între contribuabil şi afiliat, prepus sau împuternicit, indiferent de numărul de afiliaţi, prepuşi sau împuterniciţi prin care se deţine dreptul patrimonial.

Art. 1172

Declararea  patrimoniului

(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 59 alin. (1) lit. a) care deţin la data de 31 decembrie 2016 un patrimoniu net de cel puţin 4.500.000 lei au obligaţia să depună până cel mai târziu la data de 31 martie 2017 o declaraţie de patrimoniu. Modelul declaraţiei de patrimoniu se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(2) Contribuabilii care la data de 31decembrie 2016 nu au un patrimoniu net de cel puţin 4.500.000 lei, dar care ulterior depăşesc această valoare au obligaţia să depună declaraţia de patrimoniu nu mai târziu de 25 ianuarie a anului următor depăşirii valorii de 4.500.000 lei.

Art. 1173

Impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate

(1) În cazul în care patrimoniul net definit la art. 1171 alin. (1) lit. a) nu poate fi justificat în totalitate prin venituri impozabile, neimpozabile sau scutite, contribuabilul are obligaţia să declare suma pentru care nu poate justifica provenienţa.“

(2) Pentru suma care nu poate fi justificată de către contribuabil acesta datorează un impozit  în cotă de 16%. Obligaţia stabilirii şi plăţii impozitului revine contribuabilului. Plata impozitului se efectuează odată cu depunerea declaraţiei prevăzută la art. 1172 alin. (1) dar nu mai târziu de data de 31 martie 2017.

(3) Contribuabilii care la data de 31 decembrie 2016 deţin un patrimoniu net mai mic decât valoarea de 4.500.000 lei, pot depune declaraţia de patrimoniu până cel mai târziu la data de 31 martie 2017, fiindu-le aplicabile prevederile alin. (1) şi (2).

(4) Pentru obligaţia stabilită la alin. (2) contribuabilul nu datorează dobănzi şi penalităţi de întârziere.

(5) Ulterior datei de depunere a declaraţiei de patrimoniu prevăzute la art. 1172, după caz,  pentru diferenţele de sume nedeclarate potrivit art. 1173 alin. (2) şi constatate de către organele fiscale prin aplicarea metodelor de control indirect,  cota de impozitare este de 75%.“

Sursa: Zf.ro