Despre inflație și cum să te pregătești pentru ea

M-am obișnuit deja cu postura de a aduce vești rele, că tot e vorba aceea, de taxe și de moarte nu scapă nimeni. Nu mă consider specialist în macroeconomie, departe de mine gândul acesta, dar în ianuarie 2020 am scris că mă aștept la o iminentă criză economică, aici.

Că ea a venit într-o formă pe care nimeni nu a anticipat-o, asta e altă poveste și nici eu nu am pretenția de a ghici în stele.
După doi ani de pandemie, viața noastră este cu fundul în sus și aproape că am devenit toleranți la neprevăzut.
Recunosc că așteptam anul 2022 ca pe o gură de aer proaspăt, ca o speranță că visul urât se termină. Știu că vorbea idealista din mine, așa că am lăsat-o câteva zile să viseze. După care i-am dat două palme și i-am pus în față toate îngrijorările care mă frământă ca economist:

1. Criza semiconductorilor. Prima dată m-a trăznit în lockdown, când nu găseam laptopuri pentru colegii care lucrau de acasă. După care a venit subvenția pe telemuncă și a curățat toate stocurile de pc-uri ieftine. Acum nu mai găsești un laptop decent sub 2.000 $. După asta, au urmat autovehiculele, care s-au întors la ceasuri analogice. Ce-o mai urma, nu știu, dar mai toate industriile sunt afectate, iar noi pare că ne-am obișnuit cu întârzierea livrărilor.
2. Criza globală a transporturilor. Am simțit-o încă de la începutul pandemiei, când lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte sau întârziate, iar stocurile produselor a fost zero multă vreme. Dacă transportul unui container costa aproximativ 2.000 $, acum a sărit bine de 12.000 $. Dacă peste astea adăugăm și staționarea la sol a unor aeronave, iese un cost cargo de cinci ori mai mare. Dar e bine că aceste crize au adus un wake-up call pentru țările UE, care și-au dat seama cât de vulnerabile au ajuns față de producția masivă din China. Acum să vedem și ce măsuri se vor lua, dacă se vor lua.
3. Creșterea costurilor la materialele de construcții. A început cu oțelul la nivel mondial, a continuat cu cimentul, iar prețul lemnului s-a triplat. Firmele de construcții și-au blocat ofertele, lanțul de aprovizionare are întârzieri mari, iar piața imobiliară a preluat toată agitația. Poate că nu toți avem în plan să construim în 2022, dar cei care au această intenție, cântăresc îndelung dacă să se apuce. Partea proastă e că nu îi afectează doar pe ei, se va răsfrânge peste toate ramurile economiei la un moment dat.
4. Criza energetică. Mă ia cu friguri pe șira spinării când văd facturile la utilități. Am micșorat gradele la termostat, sting lumini în urma mea, pun un șal pe umeri și o pătură pe picioare, mă trec toate transpirațiile când fac plățile, de două-trei ori mai mari. La această creștere se adaugă și comportamentul lipsit de etică al furnizorilor de utilități, cu estimări din burtă și informări de debranșare. Peste astea, adăugăm sincopele din legislație și datul cu stângul în dreptul. Iar această creștere am început să o simțim deja în prețurile produselor și serviciilor pe care le achiziționăm, însă nu la toate. Urmează și altele.
5. Situația geo-politică din vecinătatea noastră. Disensiunile din Ucraina deja afectează prețul grâului, cele din Kazahstan au afectat Bitcoinul, nu mai spun de situația economică dezastruoasă pe care a creat-o Erdogan în Turcia. Mă gândesc cu groază la ce preț va ajunge gazul dacă escaladează conflictul dintre Rusia și NATO. Nu mi-e teamă de război, probabil că acela va fi scurt și rapid. Mi-e teamă de consecințele lui, iar acesta este doar începutul, pe care îl simțim deja în facturi.
6. Politica financiară a SUA. Creșterea dobânzii de referință a dus la oscilații pe piața tranzacțiilor financiare. Au scăzut bursele și criptomonedele, s-au bramburit cursurile valutare, iar consecința firească este creșterea costurilor de finanțare. Adică bani scumpi, cu acces limitat. E adevărat, plasamentele financiare clasice nu mai erau de multă vreme atractive, de unde și migrarea masivă spre crypto. Însă cel mai interesant subiect de analiză este evoluția dolarului versus euro. Al doilea a pierdut mult teren în ultimii zece ani, chiar mai mult decât bietul leu, aș zice.
7. Situația politică din România. Un amestec de culori murdare, care ne-a răpit și bruma de speranță pe care am avut-o la finalul lui 2020. Am trăit pe pielea mea cum se mimează reforma în administrație și cum s-au activat imediat oponenții restructurării și ai debirocratizării. Ca să nu mai vorbesc că lipsa de predictibilitate s-a adâncit, iar țara este condusă prin declarații de presă în ritm de Ciuleandra: doi pași înainte, doi pași înapoi. Vorbele nu costă nimic și este la rang de virtute politică să nu-ți respecți promisiunile făcute. Impostura, hoția și superficialitatea sunt la cote înalte. Dezamăgirea este atât de mare, încât drumul pribegiei nu mai este considerat un act de curaj, ci o normalitate. Iar peste toate astea, criza forței de muncă e cireașa de pe colivă.
8. Deficitul bugetar imens și gradul de îndatorare al României. Sunt la cele mai înalte cote din UE. Cheltuieli fără discernământ și fără nici cel mai mic respect pentru banul public, măsuri populiste în goana după imagine, lipsa strategiei de țară și a reformelor, tolerarea furturilor și căpușarea banului public, ne-au adus unde suntem. Este suficient să mă uit la deciziile guvernanților și să îți zic că așa NU se face. Bugetul unei țări se administrează cu aceleași principii cu care se administrează bugetul firmei tale sau buzunarul personal. Țara nu este săracă, este sărăcită și furată de prea mulți ani, iar această mămăligă o să explodeze la un moment dat.
9. Schimbarea obiceiurilor consumatorilor. Oamenii și-au schimbat comportamentele în acești doi ani de pandemie, iar noua normalitate nu va mai fi la fel ca înainte. Unii au suferit anumite drame, și-au pierdut afacerile sau sursa de venit. Alții și-au pierdut visele sau capacitatea de a gândi pe termen lung. Mulți și-au descoperit frici noi și temeri nebănuite. Alții sunt încă izolați de viața de dinainte. Au scăzut cumpărăturile din impuls și fast fashion. Nu mai cumpărăm stiletto, cumpărăm pijamale și papuci de casă. Am devenit sustenabili și reciclăm tot ce putem recicla, refolosim obiecte vechi, eliminăm risipa alimentară, facem compost în balcon și nu mai îndrăznim să ne facem planuri de vacanță. Viitorul multora dintre noi este ca un tunel întunecat, din cauza realității distopice pe care o trăim.
10. Criza economică generalizată. Pentru că toate astea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus inflație. Deocamdată. Criza economică încă nu a fost declarată, dar ea își face simțită prezența în diverse colțuri ale lumii deja prin foamete, lipsa produselor de bază, întârzieri pe lanțul de aprovizionare. Când se va lăsa cu închideri de fabrici, șomaj și cutremure pe piața financiară, să nu ne arătăm surprinși.

Și pentru că nu puteam să împărtășesc cu tine toate aceste orori fără câteva sugestii, iată ce îți recomand:

1. Ține cheltuielile în frâu și urmărește-le cu atenție. Tocmai acesta este rolul unui buget – să urmărești 3 luni, să analizezi, apoi să ajustezi cheltuiala respectivă.
2. Controlează din scurt încasările. Nu-ți mai ține banii la clienții rău-platnici și renunță la ei fără milă. La clienți, nu la bani. Mai bine să plângă mă-sa, decât să plângă mama ta.
3. Fidelizează-ți clienții existenți. Oferă serviciile pe care și le doresc, plus ceva în plus. De multe ori, o vorbă bună face mai mult decât un discount.
4. Regândește produsele pe care le oferi pieței și crește calitatea. Verifică cu patru ochi, nu doar cu doi. Verifică cu șase ochi, cum cer unele standarde de calitate.
5. Pregătește o majorare de prețuri. Abia după ce ai rezolvat punctele 3 și 4, după ce ai amânat cât de mult ai putut, după ce ai redus la minim costurile, este momentul să crești prețurile. Știu că te ia cu vertij și îți este teamă că pierzi toți clienții. Ce-ai de pierdut, în afară de tine însuți? Acum e momentul!
6. Grijă mare la gradul de îndatorare și costurile pentru împrumuturi. Cum îți spuneam, cresc dobânzile de referință și evident se va limita accesul pe piața creditelor. Dacă ai supraviețuit crizei din 2007 – 2009, știi ce vorbesc.
7. Regândește strategia de investiții pe care o ai. Credeai că s-a terminat cu pandemia și că vei construi un nou depozit anul ăsta? Eu îți zic să nu te grăbești și vezi dacă te descurci fără el.
8. Fă rezerve. Nu te grăbi să repartizezi profitul în dividende și fă rezerve suplimentare în firmă. Dacă ai datorii la stat, fă eșalonare. Pune deoparte câteva rate pentru credite sau leasing. La carte scrie ca măcar șase rate să le ai la îndemână, dar te liniștești și cu trei.
9. Digitalizează și automatizează procesele din firmă. Revizuiește procedurile pe care le ai și cumpără câțiva roboți să facă munca de rutină. Crede-mă, costă mai puțin decât îți imaginezi și fac treabă perfectă 24/24.
10. Dezvoltă o nouă zonă de business adiacentă. Că tot ziceam să le oferi ceva în plus clienților. Vezi care sunt nevoile și poate mai faci un ban grămadă.

Nu vreau nici să te sperii, nici să stârnesc panică. Departe de mine gândul acesta, mai ales că eram o optimistă nebună care se arunca mereu cu capul înainte. Că vorba aia, nu riști, nu câștigi. Dar acum prefer să fiu prudentă și să suflu și în iaurt, ceea ce îți recomand și ție.
Vom trece noi și peste toate astea. Vom trece împreună și vom ieși mai puternici. Și ce povești de business vom avea de spus!

Foto credit Oku

Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta.

Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.

Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!

Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!

Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!