Jurnal de autoizolare – Ziua 7 vineri 20 martie

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Am inceput ziua frumos, cu frunze de baby spanac distribuite catre cersetoare si cu „You’ll Never Walk Alone” – campania de la radio pentru Ziua Fericirii. As fi dat peste cap un pahar de vin de la prima ora, ca sa calmez parul zburlit pe mine si de-atata „fericire”. Pe porcute parea sa le doara-n coada pe care nu o au si nu le statea gandul decat la cafea si haleala. Parea ca voi serba cumva fericirea, pana le-a apucat negocierile sindicale, chiar daca le pupasem in bot si le pieptanasem blanitele. Orice le-as face, ele tot nemultumite. Prima care a luat cuvantul a fost Tevea. ea e cu gura mare de fiecare data. Acum cica nu mai vrea sa stea acasa, vrea la birou, sa o scarpine si fetele pe blanita, nu doar eu, ca cica nu am manichiura facuta corespunzator. Am incerat sa-i explic faptul ca am pierdut programarea la semi-permanent si ca s-au inchis saloanele. A zis ca pe ea nu o priveste, ca are costuri suplimentare la stat acasa, ca s-a plictisit, ca toata ziua stau la telefon sau dau interviuri, iar cand filmez, ea nu mai are de gand sa taca din gura. O supun la stres suplimentar si cere daune morale si sporuri de risc. O las in pace, trecem noi peste momentul acesta si o astept cu demisia in mana cand se termina starea de urgenta. Conta a urmat la rand, cu alte pretentii. Cica le dau mancare putina, ca tocmai ce a crescut valoarea tichetului de masa la 20 lei si lor le dau patrunjel ofilit, in loc sa le dau andive sau avocado in fiecare zi. Cand au vazut ca le pun fan din Toscana, au zis ca sunt inconstienta, ca nu respect masurile de siguranta pentru Covid si mai am sa le aduc peleti din China. Taxa, care de obicei e tacuta si retrasa, recunosc ca mi-a fost alaturi de data asta si le-a zis sa se gandeasca la bugetul de criza, sa fie ponderate si sa se intrebe ce ar fi patit daca acum era Veorica si Orlando la guvernare. Am apucat sa confirm, ca ne-am fi pus mainile pe piept si ne-am fi uitat cum se goleste visteria, mai ales ca UE a dat liber la deficit. Am incercat cumva sa le linistesc pana la urma, cu ajutorul Taxei si de frica PSD-ului. Bugetul este limitat: apa, paie si bataie! Cine nu munceste, patrunjel nu primeste! Vom supravietui atat cat vom supravietui, fara pretentii si cu cureaua stransa! Las ca vine ea ordonanta de urgenta cu somajul tehnic si le mut pe terasa, sa nu ma mai chitaie si sa nu ma mai bata la cap. Fiecare sa isi stranga cacarezele de la ea din casuta!

askforteam #askforpigs #jurnaldeautoizolare #Taxa #Conta #Tevea #loveyou

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top