Risc fiscal ridicat: Cum îți clasifică ANAF firma și ce consecințe atrage această etichetare

Începând cu 2025, riscul fiscal nu mai este doar un indicator abstract. ANAF a oficializat criteriile prin care clasifică firmele din România în funcție de comportamentul lor fiscal. Dacă ești antreprenor, contabil sau consultant, e timpul să înțelegi exact ce înseamnă „risc fiscal ridicat” și ce consecințe poate avea pentru compania ta.

1. De ce contează riscul fiscal în 2025

Într-un context de consolidare bugetară și digitalizare accelerată, ANAF a introdus o procedură oficială de evaluare a riscului fiscal, cu scopul de a crește eficiența controalelor și conformarea voluntară. Evaluarea are la bază prevederile art. 375 alin. (11) și art. 435 alin. (31) din Codul fiscal și este reglementată printr-un ordin al președintelui ANAF recent publicat, respectiv prin Ordinul nr. 1826/2372/2025, cu schimbări la unele criterii (domiciliu fiscal, solicitări restituiri etc.)

Această clasificare afectează direct relația dintre contribuabil și autoritatea fiscală: cine este considerat „cu risc fiscal ridicat” poate deveni ținta unor măsuri stricte, fără avertismente prealabile.

Potrivit Codului Fiscal, respectiv art. 375 și art. 435, contribuabilii cărora li se aplică prevederile acestora sunt următorii:

• Articolul 375 se referă la destinatarii înregistrați în cazul produselor accizabile, respectiv operatorii economici autorizați să primească astfel de produse în anumite condiții fiscale speciale. Aceștia trebuie să respecte o serie de obligații pentru garantarea plății accizelor și respectarea reglementărilor privind produsele accizabile (ex: produse energetice, alcool, tutun etc.).
• Articolul 435 se referă la condițiile specifice pentru distribuția și comercializarea anumitor produse, în special alcool și produse accizabile, stabilind reguli stricte privind comercializarea, depozitarea, și circulația acestor produse pe piața internă și export.

Astfel, în contextul riscului fiscal ridicat definit prin analizarea conformității fiscale, acești contribuabili sunt:

• Operatorii economici care au autorizații sau sunt înregistrați pentru comercializarea produselor accizabile,
• Destinatarii înregistrați care desfășoară activități economice cu produse accizabile,
• Persoanele juridice care trebuie să garanteze plata accizelor și să respecte obligațiile fiscale aferente acestor produse.

Actele normative, conform cărora se stabilește riscul fiscal ridicat și evaluarea acestuia, vizează în principal contribuabilii care operează în sectoarele cu produse accizabile sau care au obligații fiscale complexe în acest domeniu, alături de alți operatori economici evaluați conform criteriilor fiscale generale.

2. Ce înseamnă „risc fiscal ridicat”

Un contribuabil este considerat cu risc fiscal ridicat dacă, în urma analizei datelor fiscale, ANAF concluzionează că există nereguli semnificative, comportamente evazioniste sau neconformări recurente.

Nu mai vorbim despre suspiciuni sau semnale, ci despre un scor oficial generat prin algoritmi interni, care se bazează pe criterii clare, definite prin act normativ.

3. Criteriile pe baza cărora ANAF evaluează riscul fiscal

Documentul reglementează două categorii de criterii:

• A. Criterii cantitative
• Obligații fiscale restante – nivel ridicat sau recurent de datorii la bugetul de stat.
• Dezechilibru între capitaluri și datorii – indicatori financiari negativi, lipsă de solvabilitate.
• Tranzacții cu entități inactive fiscal – parteneriate suspecte sau cu risc.
• Nivelul veniturilor declarate vs. medie sectorială – discrepanțe semnificative față de firme similare din același domeniu.

B. Criterii calitative

• Incoerențe între declarații fiscale – ex: diferențe între SAF-T, e-Factura, D394, bilanțuri.
• Lipsa sediului fizic sau neînregistrarea în SPV – semnal de lipsă de transparență sau inactivitate mascată.
• Istoric fiscal negativ – controale cu constatări grave, implicare în fraude, decizii definitive de impunere sau sancționare.
• Comportament de evitare a obligațiilor declarative sau de plată.

4. Cum funcționează scorul de risc

Fiecărui criteriu i se acordă o pondere specifică. Pe baza ponderii și a gradului de îndeplinire, se generează un scor total de risc fiscal, care duce la clasificarea contribuabilului în una dintre cele trei categorii:

• Risc scăzut – conformare bună, fără abateri relevante.
• Risc mediu – unele semnale de neconformitate, dar fără gravitate sistemică.
• Risc ridicat – neconformări majore, restanțe semnificative, tranzacții suspecte.

Risc fiscal ridicat pentru urmatoarele categorii de contribuabili:

1. Operatorii economici nou-înființați sau cei la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;
2. Operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;
3. Operatorii economici declarați inactivi și reactivați în ultimele 12 luni;
4. Operatorii care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;
5. Operatorii care au obținut autorizații și/sau au fost înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni (exclusiv cei care au reînnoit autorizațiile obținute anterior);
6. Operatorii care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;
7. Operatorii cu istoric fiscal inadecvat, care se încadrează în situații precum:
   • Obligații fiscale restante la bugetul general consolidat cu executare silită;
   • Depuneri întârziate ale declarațiilor fiscale cu mai mult de 5 zile față de termenul legal;
   • Nerespectarea obligațiilor în cadrul eşalonărilor și restructurărilor la plată;
   • Asociați sau administratori cu istoric negativ în alte societăți cu domeniu de produse accizabile;
   • Solicitări de restituire sau compensare ilegale sau parțial nejustificate;
   • Lipsa fondurilor financiare la nivelul achizițiilor lunare de produse accizabile.

Aceste criterii reflectă situații în care operatorii economici prezintă un risc crescut de neconformare fiscală și pot fi supuși unor acțiuni mai riguroase din partea organelor fiscale și vamale.

5. Ce se întâmplă dacă ești încadrat cu risc fiscal ridicat

Clasificarea nu este decorativă. Dacă firma ta este considerată cu risc fiscal ridicat, ANAF poate aplica o serie de măsuri directe și restrictive:

• Emiterea deciziilor de impunere din oficiu, fără notificare prealabilă.
• Efectuarea de controale fiscale inopinate și prioritare.
• Blocarea accesului la proceduri simplificate (ex. rambursare TVA fără inspecție).
• Respingerea cererilor de compensare, amânare sau eșalonare la plată.
• Monitorizare extinsă și comunicare limitată.
• Creșterea riscului reputațional în relația cu partenerii (care pot evita colaborarea cu firme înregistrate cu risc mare).

6. Ai dreptul să contești evaluarea?

Da. ANAF este obligată să notifice contribuabilul în legătură cu clasificarea sa fiscală. În termenul legal, contribuabilul poate:

• Depune documente suplimentare pentru reanalizarea situației.
• Solicita corectarea unor erori de evaluare (ex. declarații greșite, bilanțuri rectificative).
• Contesta oficial încadrarea, cu sprijinul unui consultant fiscal.

Reevaluarea riscului fiscal se poate face trimestrial, în funcție de actualizarea datelor și a comportamentului fiscal.

7. Ce poți face concret pentru a-ți proteja firma

Evaluarea riscului fiscal nu este arbitrară, dar poate deveni un risc major pentru companiile care nu sunt proactive. Iată câteva măsuri esențiale:

• Realizează audituri fiscale interne semestriale sau anuale.
• Verifică partenerii de afaceri – nu lucra cu entități inactive sau cu risc.
• Asigură-te că toate declarațiile fiscale sunt corelate și coerente (SAF-T, D394, bilanțuri).
• Ține o evidență clară a documentației justificative pentru fiecare tranzacție.
• Activează și utilizează constant Spațiul Privat Virtual (SPV).
• Lucrează cu un consultant fiscal cu experiență, mai ales dacă ai tranzacții complexe.

8. Ce măsuri concrete poate aplica ANAF față de firmele încadrate cu risc fiscal ridicat conform actului normativ

Conform actului normativ, ANAF și autoritățile vamale pot aplica următoarele măsuri concrete pentru firmele încadrate oficial ca având risc fiscal ridicat:

• Notificarea oficială: Operatorii economici sunt notificați formal că au fost încadrați în categoria de risc fiscal ridicat. Notificarea se face de către autoritatea vamală teritorială competentă, imediat după primirea încadrării din partea ANAF – Direcția generală antifraudă fiscală.
• Publicarea pe site-ul Autorității Vamale: Lista firmelor încadrate ca având risc fiscal ridicat este comunicată atât către structurile antifraudă, cât și publicată pe site-ul Autorității Vamale Române. Acest lucru poate genera un impact reputațional și poate influența relațiile de afaceri ale firmei respective.
• Monitorizare și analiză suplimentară: Firmele cu risc fiscal ridicat intră sub monitorizare extinsă din partea ANAF și, după caz, a autorității vamale teritoriale, în scopul unei supravegheri permanente a comportamentului fiscal și a tranzacțiilor.
• Prioritizarea pentru controale și inspecții: Autoritățile fiscale pot iniția controale rapide, inopinate sau prioritare asupra acestor firme, pentru verificarea situațiilor fiscale, a corectitudinii declarațiilor și a tranzacțiilor suspecte.
• Suspendarea sau restrângerea unor drepturi/proceduri: Operatorii încadrati ca risc fiscal ridicat pot avea acces limitat sau chiar suspendat la proceduri fiscale simplificate, precum rambursarea rapidă a TVA, compensații, amânări sau eșalonări la plată, până la clarificarea situației fiscale.
• Transmiterea notificărilor altor autorități: Notificarea privind încadrarea cu risc ridicat se transmite și autorităților vamale aferente sediului firmei/bugetul teritorial, pentru a asigura o informare integrală la nivel administrativ.
• Alte acțiuni: În funcție de rezultatul monitorizării și al controalelor, pot fi aplicate și alte măsuri legale prevăzute de Codul fiscal sau de Codul de procedură fiscală, precum impunerea din oficiu, refuzul compensărilor sau inițierea unor acțiuni antifraudă.

Toate aceste măsuri sunt prevăzute expres de actul normativ, iar momentul și amploarea lor pot fi decise de ANAF în funcție de gradul de risc identificat și de comportamentul fiscal al firmei.

9. Care sunt drepturile contribuabililor în contestarea clasamentului de risc fiscal și procedura legată

Drepturile contribuabililor în contestarea clasificării privind riscul fiscal ridicat și procedura aferentă sunt reglementate de Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) și anumite prevederi ale ANAF, astfel:

1. Dreptul la notificare
   Contribuabilul trebuie să fie informat oficial cu privire la încadramentul său în categoria de risc fiscal ridicat, printr-o notificare transmisă de autoritățile fiscale.
2. Dreptul de a depune documente suplimentare și de a solicita reanalizarea
   După primirea notificării, contribuabilul are posibilitatea să depună documente justificative care să susțină conformarea sa fiscală și să solicite o reanaliză a poziției sale fiscale.
3. Dreptul de a contesta încadrarea
   Contribuabilul poate contesta oficial clasificarea, folosind mijloacele legale prevăzute pentru soluționarea litigiilor fiscale, inclusiv sesizarea Comisiei fiscale centrale sau instanțelor de judecată, eventual cu sprijinul unui consultant fiscal.
4. Procedura de contestare și soluționare

• Potrivit Codului de procedură fiscală, contestațiile privind actele administrative fiscale (care pot include astfel de decizii fiscale) sunt soluționate pe cale administrativă și, ulterior, judiciară, după cum urmează:
• Inițial se înregistrează plângerea/contestația la organul fiscal.
• Organul fiscal analizează sesizarea și poate reevalua situația.
• Dacă problema nu se rezolvă, contribuabilul poate merge în instanță.
• De asemenea, există posibilitatea sesizării Comisiei fiscale centrale pentru soluționare alternativă.

5. Reevaluare periodică a riscului fiscal
Clasificarea se poate reevaluă trimestrial pe baza datelor actualizate și comportamentului fiscal al firmei, oferind astfel posibilitatea ajustării poziției pe parcurs.

6. Obligația organului fiscal de motivare
În cazul în care organul fiscal nu ia în considerare cererile sau documentația contribualului, are obligația să justifice în scris motivele pentru care nu le-a acceptat, conform Codului de procedură fiscală.

Contribuabilii au un cadru legislativ clar care le permite să conteste clasificarea de risc fiscal ridicat și să solicite o reevaluare, întreg procesul fiind reglementat prin prevederi de drept administrativ fiscal, cu drepturi și obligații pentru ambele părți.

10. Care sunt consecintele posibile ale clasificării de risc fiscal ridicat asupra activității mele economice

Clasificarea firmei tale cu risc fiscal ridicat poate avea mai multe efecte concrete asupra activității economice, pe baza criteriilor și măsurilor ANAF:

• Mai multă monitorizare fiscală și controale prioritare: ANAF poate efectua controale inopinate și inspecții fiscale concentrate pe aspectele fiscale considerate riscante, ceea ce poate duce la o supraveghere mai strictă a documentației și operațiunilor contabile.
• Risc reputațional crescut: Publicarea numelui firmei pe listele cu risc fiscal poate reduce încrederea partenerilor de afaceri, ceea ce poate afecta contractele, relațiile comerciale și accesul la finanțări.
• Blocarea procedurilor facilitatoare fiscale: Poți pierde sau avea limitat accesul la anumite beneficii fiscale, cum ar fi rambursarea rapidă a TVA sau opțiunea de compensare, precum și amânarea sau eșalonarea plății obligațiilor fiscale.
• Creșterea costurilor operaționale și financiare: Nevoia de consultanță fiscală suplimentară, audituri interne frecvente și pregătirea documentației exhaustive pentru a răspunde controalelor poate majora costurile firmei.
• Restricții în desfășurarea activităților cu produse accizabile (dacă este cazul): Operatorii din domeniul produselor accizabile pot intra sub o evaluare și restricții mai stricte, influențând depozitarea, transportul și comercializarea.
• Posibile sancțiuni și impuneri din oficiu: Dacă în urma controalelor se confirmă neconformități fiscale, ANAF poate emite decizii de impunere din oficiu, penalități și alte măsuri obligatorii.
• Impact asupra planificării și dezvoltării afacerii: În contextul unui risc fiscal ridicat, deciziile de investiții, extindere sau contractare de credite pot fi afectate din cauza incertitudinii fiscale și potrivit comportamentului firmelor asociate.

Aceste efecte au scopul de a încuraja conformarea fiscală sporită și reducerea riscurilor de fraudă fiscală, dar îi pot afecta negativ pe contribuabilii care sunt încadrati cu risc fiscal ridicat, mai ales dacă nu iau măsuri corective proactive.

Este recomandat să acționezi preventiv prin audituri interne, corelarea fiscală riguroasă și colaborarea cu consultanți specializați pentru a diminua aceste riscuri și consecințe.

Concluzie

Eticheta de „risc fiscal ridicat” nu mai este doar o impresie a inspectorului fiscal, ci un instrument oficial folosit de ANAF pentru a interveni agresiv în cazul contribuabililor care dau semne de neconformitate.

Este esențial să fii proactiv, informat și pregătit. Conformarea voluntară nu mai este o opțiune, ci o obligație strategică pentru supraviețuirea și credibilitatea firmei tale.

Dacă ți-a fost de folos acest material, dă un share și îți multumesc pentru asta!

Profituri maxime să ai și, până data viitoare, numai bine!