În decembrie 2019 m-am bucurat ca o fraieră, atunci când parlamentul a adoptat inițial modificările la Legea 31/1990 – Legea societăților Comerciale, la inițiativa lui Claudiu Năsui, mai ales că am stat cu sufletul la gură să îi urmăresc parcursul. Am scris pe facebook, am făcut info pentru clienți și parteneri, am tradus în engleză, iar vestea a ajuns peste graniță. Doar că, onor președintele, nu a promulgat-o, iar eu m-am făcut de râs cu ștaif, atât în țară, cât și afară.
Nu am putut să înțeleg cum un guvern liberal și un președinte teoretic la fel, s-au opus cu îndârjire unei astfel de modificări pentru că nu avea culoarea potrivită, chiar dacă se potrivea perfect doctrinei, până în măduva oaselor. Așa că, acum am evitat să mă bucur până când nu am văzut-o publicată negru pe alb.
Dar hai să vedem care sunt motivele bucuriei mele din Legea 102/2020, intrată în vigoare la 5 iulie 2020.
O persoană fizică sau o persoană juridică poate fi asociat unic în mai multe SRL-uri.
Nu am înțeles niciodată motivul pentru care a existat limitarea asociatului unic într-o singură firmă. Mintea mea s-a blocat în limitare și a luat-o ca atare, că pământul e plat. Apoi am început să aflu care este filosofia acestei limitări și am întrebat diverși guru ai dreptului comercial, însă nu am fost lămurită. Ceva cu concurența neloială proprie, dar nimic concret.
Însă românul este inventiv și a găsit soluții de fiecare dată. Varianta folosită preponderent a fost cu asocierea minimă (1% – 5%) cu diverse persoane, de la soacre, mame, mătuși și ce mai avea antreprenorul pe lângă casă. Varianta a doua – firma 1 asociată în firma 2 împreună asociatul persoană fizică.
S-a pus problema de ce un antreprenor are nevoie de mai multe firme și de ce nu se mulțumește cu una singură. În afară de schemele multiple de licitații cu statul sau spălat de bani, mai există o mulțime de situații legale unde este recomandat să ai mai multe entități juridice, de genul:
- Eficientizare fiscala
- Centre de cost diferite pentru categorii de venituri diferite
- Firme cu CAEN special și autorizări speciale (la care este limitat numarul de CAEN-uri)
- Pregatirea pentru un exit viitor
- Proiecte unde este important domeniul principal de activitate
- Finanțări speciale sau subvenții în funcție de CAEN-ul principal
Acum, e la liber. Un asociat unic poate avea singur câte firme dorește.
La același sediu pot funcționa mai multe societăți fără să fie limitat la numărul de încăperi.
Limitarea asta am înțeles-o, doar că nu am fost de acord cu ea. Se dorea a împiedica firmele fantomă. După cum spun de multe ori, o neputință a instituției care ne-a condamnat pe toți ceilalți.
Îmi amintesc de răposatul Ordin 1984 (cine nu l-a citit pe George Orwell e cazul să o facă) și care trimitea în control Garda Financiară (fie-i țărâna ușoară) la înscrierea în scopuri de TVA, “să vază iei sediul” cu ochii lor. Și iată că, chiar și așa, evaziunea și firmele fantomă nu s-au eradicat.
Ce a născut această prevedere? Drumuri peste drumuri, costuri suplimentare, timp pierdut, complicături existențiale, firme deschise in bucătărie, hol, wc și garaj. A născut ideea că lucrurile nu sunt făcute ca să fie simple, tocmai pentru a fi complicate. A născut case de avocatură cu venituri frumoase pentru sedii la sute de firme. A născut tone de hârtii și dosare cu șină plimbate la registrul comerțului. A născut sedii expirate și firme inactive. A născut tva nedeductibil și procese în instanțe.
Aș mai scrie o carte dacă m-aș apuca să povestesc problemele legate de sediul social, dar cred ca avem amândoi lucruri mai importante de făcut, decât să răscolim trecutul și mizeriile birocratice.
Se elimină acordul vecinilor, dacă societatea NU desfășoară activitate la sediu.
Bucuria mea e maximă, sinceră să fiu, din mai multe puncte de vedere. Primul este legat de piedestalul pe care se cocoțase președintele de condominiu, în timp ce atârna la mica ciupeală, să îi pice de-un șpriț. Acea ură proletară față capitaliștii ăștia de patroni, care fac bani cu lopata. Trebuia să alergi după administrator să îți semneze o prostie de hârtie și să te pupi cu vecinii cu care te porcăisei de-a lungul timpului. Au fost multe refuzuri, multe șicane, multe șantaje, multe drame.
A doua bucurie este pentru neutralizarea comitetului de scară, care suprataxau discriminiatoriu firmele și le băgau pe gât toate reparațiile de lift și de terasă. Îmi aminesc de o firmă mică la parter de bloc cu două persoane, care figurau la întreținere cu 10 (zece – ai citit bine) locatari și plăteau pe măsură, pentru că așa hotărâse comitetul de scară.
Iar a treia bucurie este pentru șomajul babelor din fața blocului, alea care reclamă tot ce e posibil. Da, da, cele care împut scara cu mujdei de usturoi și pește prăjit, dar reclamă firmele din bloc că imprimanta nu le lasă să doarmă, că umblă cu substanțe interzise, că fac sucuri în cadă, că e bordel clandestin. Și câte și mai câte.
Să nu crezi acum că avem o lege a societăților comerciale frumoasă, suplă și modernă. Chiar dacă a fost republicată în 2004, Legea 31/1990 este în continuare la nivelul vremurilor în care a fost creată, pe timpul bișniței, speculei și a marilor tunuri. Are aproape 25 (mai exact 23) modificări și necesită reparații morale capitale. Sper să apuc să mă bucur de o lege nouă, nu doar de cârpeli și peticiri. Sper, dar nu sunt convinsă!
Să îți fie bine!
Foto credit: Valentina Saygo
Trimite-mi un email la valentina.saygo@askfor.ro dacă vrei să stabilim o ședință de consultanță și să detaliem speța ta.
Mai multe lucruri interesante poți afla din cartea Ghidul Antreprenorului Începător. Răsfoiește-o un pic, sigur găsești ceva util.
Dă share dacă ți-a fost de folos și îți mulțumesc pentru asta!
Dacă vrei să ținem legătura sau să lași un comentariu, apasă subscribe!
Caută-mă și pe Youtube și apasă pe clopoțel!
