„Cine este economist aici?”

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin

Am avut un weekend plin de documentare de pe Netflix, care mi-au ravasit creierul. Initial am inceput cu lectiile pentru tura foto din Cuba, in care abia astept sa plec, dar am continuat cu o adevarata lectie de management a trupei Foo Fighters.

Primul film vizionat a fost Cuba and the Cameraman, un film pentru care Jon Alpert a castigat un premiu Emmy si unde, pe parcursul a 45 de ani, obtine intrevederi cu Fidel si urmareste parcursul a 3 familii cubaneze. Impactul este intens, in mod special pentru rabdarea de care Alpert a data dovada, modul in care a gandit documentarul si implicarea lui. Pentru primul contact pe care l-am avut cu viata cubaneza, am ramas cu multe intrebari fara raspuns, asa ca am trecut la urmatorul documentar. Insa daca as fi stiut, l-as fi vazut al doilea.

Urmatorul documentar, format din 8 episoare, care m-a tinut lipita de televizor toata ziua de sambata, a fost The Cuba Libre Story. Acesta mi-a oferit toate raspunsurile la intrebarile pe care le aveam anterior si m-a trecut prin istoria de peste 500 de ani a Cubei, ani plini de suferinta, saracie si de nedreptati incredibile. M-a coplesit visul pur al acestui popor si speranta pentru libertate, o forma de speranta care noua ne lipseste cu desavarsire. Oare cum este posibil ca, un popor atat de deschis si vesel, sa aiba parte doar de conducatori despotici si agresivi? De fiecare data au nimerit din lac in put si niciodata nu au fost liberi. Mi-a dat de inteles cat de mici sunt natiunile mici, cat de putin conteaza idealurile si valorile, cat de mizerabila este politica si cat de meschine sunt interesele ascunse ale celor implicati. Stiu ca voi merge in Cuba si, chiar daca nu imi place cola, voi bea un Cuba Libre, cu gandul la toata istoria acestei natii greu incercate, care m-a fascinat iremediabil, dar si multe Mojito si Daiquiri in cinstea lui Hemingway (un alt fascinat iremediabil).

Evident ca nu puteam merge mai departe fara sa inteleg care e treaba cu Che Guevara in Cuba, asa ca am continuat cu documentarul El Che al scriitorului mexican Pabo Ignacio Taibo II. Am reintalnit aici povestea numirii lui Che Guevara ca director al Bancii Nationale Cubaneze si cat de asemanatoare este cu ceea ce se intampla azi in Romania.

La o sedinta a proaspatului guvern, Fidel a pus o intrebare: „Cine este economist aici?”, iar Che, pe jumatate adormit, a inteles „cine este comunist aici?” si a ridicat mana. Asa a ajuns Che Guevara sa fie directorul bancii nationale. Cand tatal sau a auzit, reactia lui a fost una foarte dura. „Fidel e nebun? Cum sa il puna pe fiul meu director de banca? Nicio afacere condusa vreodata de un Guevara nu a avut succes”.

Nu pot si nu vreau sa fac vreo comparatie intre Dragnea si Fidel, insa ma gandesc oare ce intrebare s-a inteles gresit, de ne-am pricopsit cu actualii ministrii, premeieri si presedinte al ANAF-ului. Si ma tot intreb daca parintii acestora au avut decenta lui Ernesto Guevara Senior, sa fie revoltati de pozitiile eronate ale progeniturilor lor. 

Al patrulea documentar, fara nicio legatura cu precedentele, a fost Foo Fighters Backand Forth. Modul in care este prezentata istoria trupei rock Foo Fighters, parcursul lor de la casete demo pana la crearea albumului Wasting Light, album inregistrat in garaj, pe banda analogica. Acest documentar m-a facut sa il vad pe Dave Grohl ca pe un adevarat economist, cu toate problemele manageriale si de strategie cu care s-a confruntat. Chiar daca trupa a fost de 3-4-5 membri, cand credea ca lucrurile sunt clare si asezate, se trezea ca ii pleaca un om din echipa; cum s-a reconstruit dupa socul cu Nirvana; cum l-a surprins succesul de pe Wembey,  cum a decis sa faca lucrurile altfel. Cel mai edificator moment pentru mine a fost cand a infiintat trupa si a zis atat: „Let’s have fun!”

Maine incepe o noua saptamana de lucru si iti sugerez sa iti alegi cu grija economistul cu care lucrezi, ca s-ar putea sa fie acolo unde nu te astepti. Asa ca „Let’s have fun!”, indiferent ce ai avea de facut!

PS: sa stii ca m-au marcat rau aceste documentare, daca am ajuns sa scriu despre ele, asa ca ti le recomand cu drag!

PPS: acest articol nu este un advertorial pentru Netflix.

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top