Pentru ca nu am avut nimic de facut, ne-am aliniat si noi cu restul lumii, ca si asa am facut nota discordanta. Adica am mancat mai mult decat era cazul, incat am terminat salata, mararul, spanacul si castravetii din frigider. Singurul care a supravietuit, a fost patrunjelul. Sa ne intelegem, de cate ori eu si Eroul umblam la frigider, pupezele declansau alarma. Adica un set de chiraieli si guitaturi guineze, iar noi, dintr-un sentiment de vinovatie, le-am imbuibat si indestulat cu verziturile din dotare. Nuuu, nu ne cantarim, ca explodeaza bateriile de la cantar! In rest, am dormit, am motait, am citit, am lenevit, ne-am uitat la televizor. Ca va ziceam de citit, am terminat „Istoria albinelor” cu fiori pe sira spinarii. Dupa care, am ramas privind in gol pe cerul intunecat de nori. Cand un elicopter Smurd ne-a traversat terasa si a poposit la Floreasca, porcutele s-au speriat atat de tare ca s-au ascuns sub patura. Tocmai le citeam un capitol din viitor, cu relatarea lui Tao. Cartea este o distopie pe care nu am fi inteles-o acum doua luni, dar care e aproape veridica in prezentul actual. Ne da de inteles ca specia umana este adaptabila in orice conditii, insa porcutele nu au ramas cu multa speranta. Asa ca a trebuit sa le inveselesc si sa numaram albinele care ne-au vizitat florile de pe terasa. Chiar daca ma batea gandul sa citesc „Soarele gol” al lui Asimov, probabil renunt la idee, cu toate ca ma roade curiozitatea sa vad cum si-a imaginat acesta distantarea sociala acum 70 de ani. Cu putina imaginatie, vedem cum distopiile se pot transforma in realitate, asa ca mai bine ne intoarcem la serialele de pe Netflix, care ne prezinta o farama din viata de dinainte de …covid.
#askforteam #askforpigs #Taxa #Conta #Tevea #jurnaldeautoizolare #hailamunca
