Creşterea numărului de salariaţi cu forme legale şi reducerea muncii la negru ar putea asigura României o „rezervă“ de venituri pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB până la finalul anului.
Veniturile statului din contribuţiile salariale au crescut cu 18% în luna martie (până la 5,87 mld. lei) faţă de martie 2016, pe fondul majorării de salarii şi al creării de noi locuri de muncă.
România are astfel o „rezervă“ de venituri pe care le poate obţine prin reducerea muncii la negru şi prin creşterea numărului de salariaţi cu forme legale pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB până la finalul anului.
Numărul de salariaţi a ajuns în ianuarie 2017, de când sunt ultimele date disponibile, la 4,78 milioane de persoane, în creştere cu peste 160.000 faţă de ianuarie anul trecut. La fiecare mie de salariaţi cu salariul mediu (2.100 de lei net), statul primeşte aproape 20 de milioane de lei net în plus sub formă de impozite şi contribuţii sociale. Dacă se păstrează ritmul actual de creştere a angajărilor, România va ajunge până la finalul anului la peste 5 milioane de salariaţi, cel mai ridicat nivel din anul 1999 încoace, informează ZF.
„Creşterea veniturilor din contribuţii sociale la buget vine, în principal, din creşterea cu 16% a salariului minim pe economie de la 1.250 de lei la 1.450 de lei brut pe lună. Asta arată că, într-adevăr, sunt foarte mulţi angajaţi în zona gri, adică au salariul minim pe contract şi diferenţele primite sub alte forme, scoase din firme prin dividende sau alte metode. Companiile private «normale» nu mai au mulţi salariaţi plătiţi la nivelul minim pe economie, pentru că nu mai pot angaja pe nimeni cu salarii atât de mici“, a explicat Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.
Cu toate acestea, a adăugat ea, majorarea salariului minim a afectat şi companiile care plăteau salarii mai mari decât nivelul minim, pentru că au fost nevoite să crească salariile tuturor angajaţilor.
În total, veniturile din contribuţiile sociale au crescut cu 14% în primul trimestru al acestui an prin comparaţie cu perioada similară a anului trecut, ajungând la un cuantum de 16,7 miliarde de lei, potrivit unor date prezentate de Liviu Dragnea, şeful PSD.
Creşterea numărului de angajaţi cu peste 160.000 de persoane din ultimul an, majorarea salariilor, în medie, cu 15% şi creşterea de două ori a salariului minim pe economie au fost factorii care au influenţat evoluţia pozitivă a încasărilor din contribuţii sociale la bugetul de stat în ultimul an.
„Cred că încă în România economia neagră este o formă de supravieţuire. Cred că problema muncii la negru este o chestiune care trebuie analizată foarte serios, pentru că dacă ne uităm la dinamica veniturilor legale, dinamica preţurilor, a costului utilităţilor şi a impozitelor şi taxelor, vedem că nivelul de sărăcie ar scădea foarte mult dacă nu ar exista această economie neagră“, a spus profesorul universitar Mircea Coşea.
Deşi numărul de noi locuri de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, România are o populaţie activă (aptă de muncă) de 8,9 milioane de persoane, iar oficial numai 4,78 milioane dintre acestea au un loc de muncă cu forme legale. Persoanele care lucrează la negru, şomerii, asistaţii social sau persoanele care lucrează în agricultura de subzistenţă formează astfel o forţă de muncă potenţială de câteva milioane de oameni.
