Peste 200.000 de români cu venituri extrasalariale, obligaţi de Fisc să plătească contribuţii la pensii şi la sănătate.
Aproximativ 210.000 de români sunt obligaţi să depună la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) formularul 600, un document prin care aceştia trebuie să arate ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta pe lângă salarii, astfel încât Fiscul să le calculeze ce contribuţii sociale au de plătit.
„Termenul de 31 ianuarie pentru depunerea formularului 600 este o grabă specifică a unui buget gol, prin care statul vrea să încaseze banii cât mai repede. Încă nu avem toate detaliile necesare pentru această declaraţie, este un haos“, a spus Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.
Formularul trebuie depus doar de contribuabilii care obţin venituri extrasalariale din surse precum: activităţi independente, chirii, investiţii, activităţi agricole etc. în cuantum cel puţin egal cu 12 salarii minime pe economie (respectiv 22.800 de lei, adică valoarea salariului minim brut pe economie de 1.900 lei x 12 luni).
Astfel, fiecare persoană care a obţinut în 2017 sau care crede că va obţine venituri extrasalariale de peste 22.800 de lei în 2018 trebuie să plătească 35% din această sumă drept contribuţii la pensie (CAS – 25%) şi la sănătate (CASS – 10%), adică aproximativ 8.000 de lei.
Una dintre dificultăţile pe care le pot întâlni contribuabilii odată cu depunerea formularului 600 este familiarizarea inspectorilor fiscali cu această obligativitate de declarare şi informare corectă a contribuabililor într-un termen foarte scurt.
„Considerăm că o informare a contribuabililor la ghişeele ANAF cu privire la obligativitatea depunerii declaraţiei 600 este una insuficientă, fiind necesară o campanie la nivel naţional pentru o cât mai bună acoperire. O altă dificultate este imposibilitatea depunerii acestei declaraţii în format electronic. Înţelegem totuşi că ANAF a emis un comunicat de presă pe site-ul oficial al instituţiei în care se estimează că, începând cu 15 ianuarie 2018, declaraţia 600 va putea fi depusă şi în format electronic“, a explicat Radu Derscariu, Director Global Employer Services în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte România.
Experţii spun că formularul 600 nu este ceva absolut nou pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente de exemplu, însă s-a modificat substanţial, pentru că se se depune acum de mai multe categorii de contribuabili faţă de anul trecut.
„Declaraţia 600 se depune până la data de 31 ianuarie inclusiv sau în termen de 30 de zile în cazul celor care încep o activitate în cursul anului. În caz de întârziere în depunerea declaraţiei, autorităţile fiscale pot aplica o amendă de la 500 la 1.000 de lei“, a spus Daniela Oprescu, tax director în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.
Pe de altă parte, dacă o persoană estimează că va încasa peste 22.800 de lei anul acesta din venituri extra-salariale şi plăteşte 8.000 de lei la Fisc pentru contribuţii sociale în 2018, dar până la finalul anului va încasa o sumă mai mică, riscă să nu îşi mai poată recupera cei 8.000 de lei, pentru că sumele nu se vor regulariza, spun consultanţii.
Cine câştigă şi cine pierde ca urmare a acestei măsuri?
„Cu siguranţă va câştiga statul, dar şi contribuabilii care au venituri extrasalariale mari, care vor plăti contribuţii la pensie şi la sănătate pentru echivalentul a 12 salarii minime“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa de la Benţa Consult.
Contribuţiile sociale (pensie + sănătate) din veniturile extra-salariale care depăşesc plafonul de 12 salarii minim trebuie plătite în 4 tranşe, până la data de 25 din ultima lună a fiecărui trimestru. Astfel, cei 210.000 de contribuabili care vor depune formularul 600 până la 31 ianuarie trebuie să plătească prima tranşă de contribuţii până pe 25 martie 2018. Consultanţii fiscali cred că această decizie reprezintă o mutare de strategie, prin care se mută presiunea de la colectarea la sursă la colectarea de la indivizi.
„Nu ştiu dacă această decizie va duce la o colectare mai bună, sunt oameni care vor fi puşi pe drumuri şi cred că sunt mai mulţi de 210.000, sunt surprinsă de rapiditatea cu care a dat Fiscul aceste cifre“, a spus Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.
Experţii în fiscalitate nu sunt convinşi că Fiscul i-a numărat bine pe cei care s-ar încadra în categoria celor care ar trebui să completeze formularul 600.
„Fiscul nu are de unde să ştie cifrele exacte, pentru că va primi toate informaţiile complete până la finalul lunii februarie. În mod raţional, ar fi trebuit să se stabilească termene de plată de emitere a deciziilor de cotnribuţii sociale după data la care se depun declaraţiile privind impozitul pe venit. Termenul de depunere a formularului 600 este complet nerealist. Au vrut să strângă banii mai repede, însă efortul logistic cred că este mult mai mare prin comparaţie cu beneficiul obţinut“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca.
În plus, noutatea formularului şi timpul scurt de depunere a declaraţiei dau bătăi de cap consultanţilor. „Din punct de vedere metodologic, există acum o obligaţie administrativă nouă, termenul este scurt (adică aproximativ 2 săptămâni), în condiţiile în care există suficiente aspecte procedurale neclare”, a spus Claudia Sofianu, partener, impozit pe venit şi contribuţii sociale în cadrul EY România.
Marii câştigători ai acestor modificări fiscale de anul acesta sunt cei care au venituri din activităţi independente, pe lângă salariu, mai mari de 22.800 de lei, pentru că ei vor plăti contribuţii sociale (pensii şi sănătate) plafonate la acest nivel, indiferent de valoarea veniturilor realizate.
Totodată, există şi o serie de „perdanţi“.
„Sunt dezavantajaţi cei care, pe lângă salarii, mai realizează şi venituri din investiţii, de exemplu, deoarece acum aceştia datorează CASS (contribuţia de sănătate) şi asupra veniturilor din investiţii, spre deosebire de anul trecut când dacă aveau şi salarii sau venituri din activităţi independente, nu mai datorau CASS asupra veniturilor din investiţii », a mai spus Daniela Oprescu de la KPMG. Ea a mai precizat că un alt dezavantaj, dar care nu este nou sau generat de aceste măsuri recente, vine din faptul că, deşi unii contribuie la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pe mai multe surse de venit sau pe sume mai mari decât plafonul de 22.800 de lei anual (de exemplu, salariaţii cu venituri peste acest plafon), aceştia au acces la acelaşi pachet medical de bază, ca toată lumea. « Este ca şi cum statul ne-ar vinde acelaşi produs, unora cu un preţ, altora cu un preţ dublu şi tot aşa », a mai spus Daniela Oprescu de la KPMG.
De asemenea, printre persoanele dezavantajate pot fi persoanele fizice fără venituri care doresc accesarea sistemului de stat privind serviciile medicale, mai spun consultanţii.
„În anul 2017 această categorie de contribuabili trebuia să achite 5,5% contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim pe economie, adică 79,75 lei/luna (ex. 5,5% x 1.450 lei), însă în 2018 vor plăţi 190 lei/lună (ex. 10% x 1.900 lei). Avem astfel o creştere a contribuţiei de aproximativ 138%, comparativ cu 2017“, a adăugat Radu Derscariu de la Deloitte România.
Specialiştii spun că ei încă nu au reuşit să înţeleagă clar despre ce e vorba cu acest formular 600, iar faptul că încă nu poate fi depus electronic reprezintă o altă problemă.
„Cred că toată această mişcare este o pregătire pentru impozitul progresiv. După ce au transferat contribuţiile de la angajator la angajat, au trecut la alte categorii de venituri. Trebuie să ne pregătim pentru anul viitor de impozit pe venitul global, fosta idee a impozitului pe gospodării, altfel nu îmi explic de ce ai pune atâţia oameni pe drumuri în loc să reţii la sursă, cum era mult mai simplu“, a mai spus Valentina Saygo.
Cine câştigă:
♦ Statul, pentru că va încasa pe 25 martie prima tranşă din cei aproape 8.000 de lei datoraţi de salariaţii care au şi venituri din alte surse de peste 22.800 de lei.
♦ Contribuabilii care au venituri extrasalariale foarte mari, întrucât contribuţiile sunt plafonate la 12 salarii minime. O persoană cu venituri extra-salariale de 100.000 de lei va plăti la stat tot atâtea contribuţii cât plăteşte o persoană care a încasat 22.800 de lei, adică 8.000 de lei pe an.
Cine pierde:
♦ Cei care, pe lângă salarii, mai realizează şi venituri din investiţii. În prezent, ei datorează CASS şi asupra veniturilor din investiţii, spre deosebire de anul trecut, când, dacă aveau şi salarii sau venituri din activităţi independente, nu mai datorau CASS asupra veniturilor din investiţii.
♦ Persoanele fizice fără venituri care doresc accesarea sistemului de stat privind serviciile medicale. În anul 2017 ei achitau 5,5% contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim pe economie, adică 79,75 lei/lună (ex. 5,5% x 1.450 lei), însă în 2018 vor plăti 190 lei/lună (ex. 10% x 1.900 lei).
