Prezentate ca o veritabilă „revoluție“, modificările la Codul fiscal, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2018, au început deja să aibă noi efecte dezastruoase. Cotidianul a prezentat în ultimele zile consecințele măsurilor fiscale adoptate recent, printre care cea mai gravă este scăderea salariilor cu sute de lei. Mai nou, a scăzut indemnizația pentru creșterea copiilor, iar la APIA au scăzut salariile chiar și cu 1.000 lei.
Încă din toamna anului trecut, analiștii economici au avertizat asupra acestor efecte negative, anunțând că efectele negative ale „revoluției fiscale“ se vor propaga în majoritatea domeniilor economice. Din păcate, aceste previziuni pesimiste au început să fie deja confirmate, la circa un an de la intrarea în vigoare a modificărilor legislației fiscale.
Scad indemnizațiile pentru creșterea copiilor
„Revoluția fiscală“ se bazează pe faptul că, teoretic, angajatorii vor crește salariile brute ale angajaților pentru ca aceștia să-și poată achita CAS-ul. Dar, în absența unui cadru legal clar, această creștere va depinde doar de bunăvoința angajatorului. Asta nu se oprește aici: dacă angajatorul nu mărește salariul brut al angajatului, acesta nu va avea doar venituri mai scăzute, ci, în cazul în care are și copii, și indemnizația de creştere a copiilor va fi mai mică. În această privință, consultantul fiscal Valentina Saygo a explicat pentru ziariști: „Un angajat cu un salariu net de 2.500 lei ar urma să primească o indemnizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 2.125 lei. În cazul în care firma la care lucrează nu a transferat contribuţiile în sarcina acestuia, angajatul va primi o indemnizaţie redusă cu 351 lei. Clar, va avea o indemnizaţie mai mică, dacă a rămas cu acelaşi brut, sper că vom veni cu corecţii în această zonă, pentru că nu este un tratament echitabil contribuţie vs indemnizaţie“.
„Revoluția“ facturilor
Pusă la cale abrupt, fără consultare publică și fără niște studii de impact, „revoluția fiscală“ a început să-și arate efectele negative care se manifestă deja, la un nivel mai larg. Un asemenea efect lovește direct în buzunarele unor locatari care au de plătit facturi la întreținere. Primii care s-au sesizat în această privință sunt președinții unor asociații de locatari din Iași. Acolo, societatea care se ocupă de administrarea blocurilor a anunţat creşterea taxelor cu aproape 25%, ca să aibă bani pentru majorarea salariilor celor 200 de angajaţi. În funcţie de dimensiunea apartamentelor, oamenii vor plăti cu 16 lei mai mult pe lună. Ciprian Chiriță, directorul Termo Service Iași, a calculat că „la apartamentele cu 30 de mp creșterea va fi de 5,17 lei, iar la apartamentele de 90 de mp, de 15,5 lei. Din păcate, eram pe minus și nu știu dacă reușeam să ne menținem pe piață. Și atunci exista riscul să ajungem în incapacitate de plată“. Această societate administrează circa 65% din blocurile din oraş. În prezent, 180 din cei 220 de angajaţi au salariul minim pe economie. În această situație, economistul conf. univ. Dan Chirleștean susține: „Ceea ce guvernanții noștri consideră că merge bine la nivel macroeconomic funcționează al dracului de prost la nivel microeconomic. Cu siguranță, cred că nici ei nu și-au închipuit că ceea ce prognozau prin această revoluție fiscală va duce la un haos pe care nu o să-l poată gestiona“.
APIA: salarii scăzute cu 1.000 lei
În toate ieșirile publice, reprezentanții Ministerului Muncii afirmă că doar 3% din angajații din sistemul bugetar vor înregistra pierderi salariale. În schimb, sindicatele au calculat că aceste pierderi vor fi înregistrate de cel puțin 25% din angajaţii de la stat. Ionuț Mișa, fost ministru al Finanţelor, calculase anul trecut că, după ce vor fi transferate contribuţiile sociale, angajaţii ar urma să câştige cu circa 3 lei mai mult. Avem astăzi un exemplu concret. Acest calcul pare a fi însă deosebit de optimist. Reprezentanții Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) afirmă că un angajat al instituției a primit, pentru luna ianuarie, cu circa o mie de lei mai puţin decât în decembrie. Transferul contribuțiilor le-a adus angajaților APIA din Dolj salarii mai mici chiar și cu 1.300 lei. Este vorba despre unii dintre șefii de birouri. În cazul consilierilor superiori, salariile au scăzut cu 300 lei față de anul trecut. În aceste condiții, angajații APIA Dolj spun că vor depune contestații la centrul județean și sunt hotărâți să dea Guvernul în judecată. De asemenea, o altă nemulțumire este legată de Legea 153. după ce aceasta a intrat în vigoare, salariații din teritoriu sunt plătiți după o altă grilă față de cei din aparatul central, ceea ce, în opinia sindicaliștilor, este o discriminare.
Crește inflația
Specialiștii Băncii Naționale a României (BNR) au anunțat, cu mai puțin de o săptămână în urmă, că inflația anuală în ianuarie 2018 a fost de 4,3%, cu un punct procentual mai mare decât nivelul indicelui de inflație din decembrie 2018, când a fost de 3,3%. Asta înseamnă că toți cei care s-au bucurat pentru o creștere salarială de câțiva lei vor pierde cu mult mai mulți bani din cauza scumpirii mărfurilor de bază. În această privință, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare (+6,23%), în timp ce, de la un an la altul, alimentele s-au scumpit cu 3,8%. În același timp, raportat la nivelul din ianuarie 2017, prețul serviciilor a crescut cu doar 0,9%.
Estimările BNR sunt confirmate și de Institutul Național de Statistică. Concret, specialiștii INS au anunțat că, în ianuarie 2018, rata anuală a inflaţiei a urcat la 4,3%, un veritabil record al ultimilor 5 ani.
În acest context, senatorul Florin Cîțu a anunțat, pe contul său de Facebook: „În doar 12 luni, PSD a dus rata inflației de la -0,5% la 4,3%. Vă tot spun de jumătate de an că poate ajunge la 6% în 2018. Din păcate, se pare că și eu am subestimat dezastrul în care ne-a aruncat PSD. În acest ritm, până la sfârșitul anului, rata inflației ar putea ajunge la 10%. Doar în anii ’90 am mai văzut o astfel de inflație galopantă“.
Promisiuni electorale
Programul politic al PSD, pe baza căruia principalul partid de guvernământ a câștigat ultimele alegeri, are și un capitol special, intitulat „Echitate“, în care se promiteau câte în Lună și în stele. Spre exemplu, se menționa că „nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020“. Asta a fost însă doar în teorie. Practic, cei 2.000 lei promiși în ceea ce privește salariul minim pentru 2018 s-au redus la 1.900 lei – și nici aceia siguri. Tot în programul său electoral, PSD mai promitea: „Începând cu 1 august 2017, vom pune în aplicare două măsuri înscrise în Programul de Convergență transmis la UE, și anume: a) asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru toți salariații, inclusiv pentru cei cu timp parțial de lucru și cei cu plata în acord, în scopul protejării și acestor categorii de salariați prin prisma drepturilor de pensii și de ocrotire a sănătății“. În această privință, lucrurile s-au petrecut exact ca în bancul sovietic despre bicicleta care nu a fost primită cadou, ci a fost furată: contrar promisiunilor electorale, plata contribuției pentru pensii și sănătate a fost trecută exact la angajat.
