Liviu Dragnea, liderul PSD, a spus ieri că a cerut amânarea termenului de depunere a formularului 600 de la 31 ianuarie la 1 martie. Problema este că el a cerut această amânare unui guvern care încă nu există şi care ar urma să se întâlnească într-o şedinţă pe 31 ianuarie, deadline-ul în vigoare pentru formularul 600.
Formularul 600, o declaraţie care trebuia depusă la Fisc până la 31 ianuarie şi care a stârnit foarte multe controverse în ultima perioadă, va putea fi depus până la 1 martie, urmând ca ulterior această obligaţie să fie eliminată, a declarat ieri Liviu Dragnea, liderul PSD.
„Am avut o întâlnire astăzi împreună cu premierul desemnat Viorica Dăncilă şi cu ministrul finanţelor Ionuţ Mişa în care am solicitat ca în prima şedinţă de guvern să fie promovată o OUG prin care depunerea acestei declaraţii să fie amânată până la 1 martie şi să se meargă până la eliminarea declaraţiei 600, cu condiţia să se găsească soluţia pentru ca persoanele fizice care trebuia să plătească aceste contribuţii să rămână asiguraţi în sistemul de asigurări. Trebuie să se prevadă măsuri prin care să se aplice civilizat această prevedere, iar pentru cei care au depus deja declaraţia 600 să se prevadă măsuri tranzitorii în acea ordonanţă“, a spus ieri Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD.
Aproximativ 210.000 de români care au venituri extrasalariale sunt obligaţi să depună un formular la Fisc până pe 31 ianuarie prin care să arate ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta pe lângă salarii, astfel încât Fiscul să le calculeze ce contribuţii sociale au de plătit.
Site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a fost blocat ieri, în contextul în care transmiterea formularului 600 se apropie de deadline.
De altfel, liderul PSD a admis că nici măcar politicienii nu au priceput ce presupune acest formular. Formularul 600 este structurat pe 8 pagini, dintre care 4 pagini trebuie completate şi depuse de contribuabil, iar 4 pagini conţin instrucţiuni de completare.
„S-a comunicat foarte prost pe acest subiect, le-am cerut tuturor colegilor mei să se abţină de la acest subiect pentru că majoritatea nu l-au înţeles. După ce se instalează guvernul o să explice în detaliu despre ce este vorba“, a mai spus Liviu Dragnea.
Consultanţii fiscali le spun clienţilor să nu se grăbească cu depunerea acestui formular, chiar dacă, teoretic, acesta trebuie depus până la 31 ianuarie, iar decizia anunţată de Liviu Dragnea ieri nu este încă publicată în Monitorul Oficial.
„Eu îmi sfătuiesc clienţii să aibă răbdare în legătură cu depunerea declaraţiei 600. În condiţiile în care nu s-au publicat încă normele metodologice pentru această declaraţie şi de declaraţiile de presă făcute astăzi (ieri – n. red.), iar mâine (astăzi – n. red.) se dezbate în Comisia economică de la Senat declaraţia 600, este mai bine ca aceasta să nu fie depusă momentan. Următoarele zile sunt decisive“, a spus Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.
Pe de altă parte, întârzierea în depunerea declaraţiei 600 poate conduce la o amendă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei, în contextul legislaţiei aflate în prezent în vigoare.
Prin formularul 600, autorităţile fiscale vor să stabilească ce obligaţii de plată există în ceea ce priveşte contribuţiile la pensie (în cazul veniturilor din activităţi independente) şi contribuţiile la sănătate (în cazul mai multor categorii de venituri, de ex. venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele din asocierea cu o persoană juridică şi venituri din alte surse) pentru cei care obţin venituri pe lângă salarii.
Formularul trebuie depus doar de cei care au obţinut venituri extrasalariale în cuantum cel puţin egal cu 12 salarii minime pe economie (respectiv 22.800 de lei, adică valoarea salariului minim brut pe economie de 1.900 lei x 12 luni). Cei mai câştigaţi din această obligativitate sunt contribuabilii cu venituri extrasalariale foarte mari, care ar urma să plătească contribuţii la sănătate şi la pensie de până la 8.000 de lei pe an (adică la nivelul salariului minim). Momentan, rămâne neclar ce se va întâmpla cu cei care au depus deja declaraţia 600 sau cu cei care o vor depune până la 31 ianuarie/1 martie, în contextul în care aceasta ar urma să fie eliminată sau înlocuită în următoarele luni. Ce soluţie alternativă ar putea exista pentru ca angajaţii care au venituri extrasalariale de peste 22.800 de lei pe an să poată plăti contribuţii la pensii şi la sănătate pentru aceste sume, după cum a sugerat ieri Liviu Dragnea?
Soluţia ar putea fi o decizie luată la iniţiativa ANAF pe baza datelor pe care le va colecta în perioada 28 februarie – 25 mai“, a mai spus Valentina Saygo.
Impozitul pe gospodărie s-ar putea reîntoarce în programul de guvernare
Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că nu exclude reintroducerea impozitului pe gospodărie în programul de guvernare care va fi modificat odată cu promovarea lui în Parlament.
„Am avut o primă discuţie, discutăm acum în CExN, asta va fi programul principal, ne vedem mâine (astăzi – n.red.), miercuri, joi, am stabilit de principiu că nu vor fi modificări mari sau multe, e vorba în principal de a fi actualizat, ţinând cont că 2017 a trecut. Când va fi gata, vom comunica. (…) Nu, de principiu, nu-l exclud (impozitul pe gospodărie – n. red.), dar să avem forma finală (a programului de guvernare, n. red.).“
Discuţia despre impozitul pe gospodărie a intrat în dezbatere publică în aprilie trecut. Dar a dispărut din programul de guvernare al guvernului Tudose.
Noua formă de impozitare a veniturilor, „pe gospodărie“, într-o variantă publicată de Ministerul Finanţelor prevedea globalizarea veniturilor în cadrul „gospodăriei“ – veniturile din salarii şi asimilate salariilor, veniturile din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din investiţii, veniturile din pensii, veniturile din activităţi agricole, din jocurile de noroc, din transferul proprietăţilor imobiliare şi „venituri din alte surse“.
Responsabilitatea plăţii impozitului revenea celui care realizează venituri (plata urma să se facă prin intermediul „consultantului fiscal“), nu a angajatorului care mai reţinea la sursă doar contribuţiile sociale. Proiectul venea cu o serie de deduceri, dar şi cu o cotă zero de impozitare pe salariul până la 2.000 de lei lunar.
